AcasăLeptopuluStanDe-a puia gaia cu...

De-a puia gaia cu Omar. Cine-i Profesorul?

   O intrebare imi racaie spiritual elodian al cautatorului prin stiri. Cine-i profesorul, atat de politicos descris de Omar, cel despre care Adrian Nastase spunea nu demult ca-i „un bun al intregului popor”? Stim cu siguranta ca nu-i in tabara pesedista sau cel putin in alta tabara decat aia oficiala („au venit altii, de dincolo…”, e.g. de la „putere”, ca nu cred ca erau din societatea civila). Tot din ce spune Omar,  prin numitul Profesor stia diverse lucruri interesante, asa cum tot Profesorul il apara de gura netrebnicilor care au pus la indoiala gravitatea bolii sale, atat de bine tratata (cu paza) prin urbele Canaanului, alaturi de dansatoare si alte Salomei din tara feacilor. Nu de alta, da` poate nu cazuse la pace cu Militiile Druze sau cu falangistii, d`aia avea nevoie de paza. Ca Profesorul tinea la el precum Solomon la nevasta lui Urie Hetitul, vedem din partea cu sacrificiul propriilor oameni („astea sunt niste magarii, ca altceva nu pot fi… Pe scena politica vrea s-o foloseasca. Dar, parerea mea, cum a procedat Profesorul foarte bine, ca a sarit la gatul lor chiar daca si-a sacrificat niste oameni pe care, in afara de seful dumneavostra (Ilie Botos), meritau ei”. Ei cine? (Sectoristii, intifadistii, vecinii de scara? La un moment dat Romania nu mai avea nici un sef de servicii, toti venind cu demisiile la Palatroceni, asa dupa cum ne aducem aminte). Mai aflam ca dl. Profesor a dejucat si un atentat la viata proprie sau a unui alt personaj,  trecut de o analiza a Mediafax la categoria „Traian Basescu”. Deci Profesorul are hotline cu intelligence-ul pretorian sau este chiar Seful?. Si mai vine un alt pasaj extrem de interesant, poate pe marginea unui targ facut de pretorieni cu sirianul, in schimbul sejurului prin apele Sidonului: „ Pot sa fac rost şi chiar mai bine. Pentru ca cel din Yemen – ca acuma sa va spun, cand a intarziat putin, cel care se dusese in arhiva lor in Ministerul Apararii, chiar lucra acolo, a fost prins si omu a stat o luna arestat”. Hooopa…. A fost prins in Arhivele Militare?! Unde cauta ce? Liste cu studenti arabi din Romania sau cu membri ai asociatiilor de prietenie?!   Din ce spune si cum le spune Omar, cred ca era trecut la aia cateva sute de deplin conspirati, impreuna cu sacrificatii Profesorului, Profesorul si alti cativa (maior, colonel sau general, putin mai import ace grad avea Omar). Da` ce nevoie avem de acte din Arhive militare ale tarilor arabe si „pretine”? Listele cu studenti de pana in 89 teoretic ar trebui sa se gaseasca pe la Arhivele Ministerului Educatiei (stie Mona Musca). Sau e nevoie de un tabel comparativ, pentru a elimina din lista intelectualitatea sarazina neimplicata si a vedea doar carierele de succes ale restului? Sau poate listele de participanti la taberele de vara de la Cincu, ca au ramas organizatorii cu prosoapele furate neachitate…Cine stie?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

3 Comments

  1. Mai copii, nu fiti copii, ca nu e cusher… Cautau contractele prin care Profesorul le vanduse Corabiile Desertului… Si contractele de la bicicletele Tohan care se prefaceau unu-doi in „catzele” (respectiv mitraliere). Plus, ca bonus, niste uraniu sarac de la Ciudanovitza, sa-l imbogateasca ei, nenorociti de petrolisti corputi si bogati si cu baticuri! Aia cauta yemenitul… Da’ n-a striut ca arhiva a fost stramutata estimp la Anvers…

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...