AcasăAnarhisti din toate tarileAutoportret cu mana stanga

Autoportret cu mana stanga

Acum ceva vreme publica Mizantropul un text care tare ne-a placut. Text care se incheia asa:


Iar astazi privesc o Romanie in care traiesc deopotriva romani italienizati, romani tiganiti ( mari iubitori de manea si obiceiuri nomade), romani americanizati ( cica) , romani germanizati sau , la cealalta extrem, romani ultra-romanizati din stirpea vadimiana. Vad astazi Bentley-uri parcate in fata mall-ului de unde rasuna manele nervoase, in care doamne imbracate de la Milano hapaie un kebab „cu de toate”.
Si imi dau seama ca nu e vorba de globalizare. Ci de ceva mult mai trist: lipsa de identitate.

Iar in lipsa unei autentice identitati nu vom fi nicicand respectati. Pentru ca, in ciuda stradaniei noastre de a imita tot ceea ce gasim noi demn de imitat la ceilalti, la vestici, ei nu vor gasi la noi decat maimutarite, imitate, ingrosate, amplificate, toate defectele lor.

Si pentru ca ne-a placut il pomenim. Ca sa nu ziceti ca in week end nu scriem. Scriem. Daca nu noi altii.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

6 Comments

  1. Este reactia la globalizare a unei natiuni obisnuite sa se retraga in padure in fata invadatorilor. Problema nu este lipsa identitatii, ci unde si cum o cauta.

  2. @ Retoric
    Deci aveam si noi niste banuieli ca suntem buni. Rabbi insa ne-a linistit cu vorba „voi aveti minte multa , da’ nu-i toata buna” . Ceea ce e corect. Fii binevenit in kibbutz la noi. Si daca dai o geoana ….ptiu…geana, bre, pe blogroll…. ai tot ce trebuie la casa omului.

  3. Este deopotrivă greu si riscant sa nu imiti societatea de consum… Sau e marketingul bun din cale-afara… Sau sintem slabi de fire si putem sa ne-asumam responsabilitatile implicate in a fi out-of-trend…

  4. Inca ceva… Este chiar constructiv sa fii in-afara-valului… Ai toata libertatea de expresie si capacitatea de a intelege ce se petrece cu-adevarat in viltoarea multimii… Destul sa intri intr-un sistem, sa te comporti parametric si nici nu observi cum ai iesit din matricea ta originala. Cit de usor este sa imiti si sa imrumuti paternuri?

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...