Mai zilele trecute comentam cu Mordechai tziptzeriile din Pakistan, sfarsitul lui Bhutto si alte sofisticareli orientale, semnificative sau nu. Ne-am uitat la turneul texanezului prin Eretz si imprejurimi, am fluierat la strigatura „We`ll nuke Iran” si am consultat catalogul cu scenarii posibile in Ormuz si in tara sasanizilor.
Astazi am mai dat cu ochiul pe reactiile lumii arabe la turneul cu pricina si am constatat ca se fluiera la greu, mai ales de la peluza gazdelor. Nea Mohamed Sabah al-Salem al-Sabah (oare cum il strigau cand era mic?!) de profesie ministru de externe al Kuweitului, a luat Teheranu` la picior ca tara prietena ce se afla, si printre alte daraveli discutate cu Manouchehr Mottaki a dat cu NLP-ul si cu dezideratele bushului necredincios de peretele de la toaleta salii de conferinta. Spuneam ca Teheranul e temut in lumea araba mai mult decat americanii? (retoric, ca asta stiati si voi). E, Kuweitul – altfel prilej de razboi pentru Unchi – confirma. „Pot vorbi numai in numele guvernului meu. Guvernul meu stie cine este prietenul nostru si cine este dusmanul. Teheranul este prietenul nostru”, a zis seicul kuweitian, sub anonimatul ochelarilor de soare. Nu a zis cine este dusmanul. Probabil acelasi de pe vremea lui Chosroes.
Facebook Comments