AcasăCamera de gardaTraian de la Murfatlar

Traian de la Murfatlar

Ca sa nu ramana cu buba de rasist la pedigree-ul politic, carmacele a comandat la orchestra un recurs impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, care respinsese cererea de anulare a avertismentului dat de CNCD. Si cum recursul trebuie, totusi, intemeiat, chiar si atunci cand esti carmaci, Zeus si Profesor, l-a intemeiat si Zeus asta micu’. Si abia de aici incepe panarama.

Hai s-o luam la mana ( ca-n adolescenta timpurie) si s-o analizam.

Avertismentul CNCD a fost un fel de scuipat in ploaie. Un fel de auto-bagare in seama a zisei institutii. Pentru ca problema discriminarii, in Romania sau aiurea, e mult mai serioasa ca sa o agati de un bagatel precum zicerea lu’ dom’ profesor catre consoarta, la un naduf, in masina personala si necuprinsa in declaratia de avere.

Daca Basescu e sau nu rasist, habar n-am. Probabil ca da, dar e suficient de oportunist pentru a-si masca pornirile daca astea intra in conflict cu interesul lui de moment. Ca a scapat o codobatura pe gura cand a numit-o pe ziarista cu pricina asa cum a numit-o? Iar e corect. Cazul a fost insa gomflat peste masura – tactica de care zeusul nu e strain. Iar gravitatea faptei -atata cata era- era legata de functia ocupata in stat de ciorditorul amator de telefoane si nu neaparat de gogomania spusa.

In sistemul romanesc de drept, invocarea precedentului are exact aceeasi relevanta pe care o are cozorocul sepcii lui Melescanu fata de compresorul de la frigider.

Silit sa isi intemeieze , totusi, cumva cererea, Zeus a gasit de cuviinta sa foloseasca un argument pe care sa il inteleaga. Sau l-o fi consiliat doamna profesoara- avocat cu parcarile? Cum necum, Ochi de vultur s-a trezit zicand „si io ca Adi de la Valcea”.

Nu stiu cine l-a sfatuit pe prezident in aceasta chestiune, dar invocarea acestui argument e o dovada rara de prostie. Si prostie grea. Prin invocarea unui asemenea argument, dom’ profesor reuseste sa transmita un mesaj clar si tampit:

– ca si el are „valoare” ca si colegul de la Valcea, prestand nu la nunti si botezuri, ci la mitinguri si taieri de mot, dar tot fara numar;

– ca nu neaga afirmatia ( lucru oricum imposibil), nici nu se dezice de ea, dar ca e cantata in cadru privat. Si in cadru privat ai voie sa fii putinic rasist. („In niciun moment, in discutia aceea, nu am avut reprezentarea faptului ca respectiva conversatie ar putea fi facuta publica”)

– ca prin alaturarea de colegul de dialog social, numitul Adi de la Valcea, prin invocarea acelui „precedent” se alatura ( involuntar, prosteste) si zicerii „Liga Campionilor- interzisa ciorilor”. Ceea ce nu ii rezolva deloc problema.

– ca omul cu partidul plin de profesori de drept nu stie sa isi intemeieze o cerere de recurs (bine, nu el, ci maiestrii avocati din dotare);

-„Afirmatiile au fost facute sub influenta presiunii psihice din ziua referendumului, intens alimentata de mass-media. Am interpretat gresit gestul ziaristei… ” Deci omul are problema cu presiunea, spre deosebire de cratitele Zepter ( asteptam sponsorizari de la austriecii cu pricina). Si interpreteaza gresit. Si da pe goarna. Adica exact datele care pot recomanda pe cineva pentru intaia demnitate in stat. Bine ca n-avem bombardeaua si buton rosu, ca facea prapad baselu’ la un nerv, un johnny fara gheata suficienta.

Cu asta incheiem si ne vedem de treaba. Diseara ne imbatam si chemam si lautari. Pe Adi de la Valcea sau Traian de la Murfatlar. Care o fi liber.

P.S. Nu puteam sa trantim capacul pe closet inainte de a constata ca zeusul ramane un vajnic si impartial luptator impotriva coruptiei si cercurilor de interese. Ale altora. Ale lui sunt bine merci si au borduri noi.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

4 Comments

  1. E baiatu de valoare` / Nu e unu` oarecarea lalala-lalalaaaa
    Unicat este basescu / o spune robert turcescu / lalalala-lalalaaaaaa

    Fara numaaaaar pralio, sa face cantare pentru presedintili lu` Salam si colegii lui din nato…..

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....