Stirile lui Leibovici

Domnu’ Leibovici ne paseaza o stire. Si cum e de la „cumunitate” o luam rapid in tzust-balon. Iaca stirea, care nu-i noua, o gasiti voi aici.

Acum Mordechai, fara vlaga, si cu cafeaua inca nemacinata, casca a plictiseala inainte de a arunca, superior, un comentariu.

Povestea asta nu e noua deloc. Dar absolut deloc. Exista periodic zvacniri/ zburliri ale fiscului catre mogulii/baronii deutschlandezi. Si asta se intampla ( si pe acolo ca si …altundeva) mai ales cand economia sughite si boborul icneste. Si mai abitir cand la partid nu ajung cotizatiile.

E drept ca de data asta s-a lucrat mai cu furie si naduf proletar. Iar serviciile au fost varate in tema pana la bentita. Nu-i asa ca va suna cunoscut ? Ca micile potlogarii off-shoristo-evazioniste nu-s de ieri de azi in uber alles. Iar, in genere, flacaii cu pricina se bucura, daca nu de imunitate, de inalta protectie. Ce s-a intamplat acum? De ce napusteala pe smecherii cu numere de aur ? Si de ce stilul asta proletar demascator ? Pai de aia, ca madam Merkel e din DDR, alta scoala, alte printipuri.

O sa bagati de seama ca si prin Frata, echivalentul francofon al lui Dubya, are bazdac pe Presedintele Societe Generale ( altfel banca privata, n-ai treaba).

Pentru toate astea, de pe langa Sena, Rhin, Potomac sau Dambovita exista o explicatie. Formulata plastic de …. nu spunem cine, intr-o adresare nervoasa catre un „baiat destept”:

” Bai, p..ica, tu ai impresia ca sistemul lucreaza pentru tine ? Tu lucrezi pentru sistem, putza ! Si baga-ti mintile in cap ca traficul e aglomerat si se intampla multe accidente. „

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

6 Comments

  1. Alooo, domnu` de la stiri…N-o fi chiar acel Klaus Zumwinkel care era era respectat de stanga pentru ca a impus un salariu minim pentru factorii postali, curieri si alti angajati?! Bine, nu se gandea el la muncitori cat la concurenta care faulta preturile prin salariile de mizerie, insa orisicat….se gandea. S-apoi ce sa plece omu` prin cele departari sa caute modalitati de manevrare frauduloasa, cand poti sa te duci frumos la Vaduz cu 30.000 de franci si sa-ti tragi fundatie. Ca de aia au aia mai multe fundatii decat locuitori. Iar fundatia poate face ce tranzactii vrea dansa, cata vreme propritarii nu-s cunoscuti. Numa` cat s-o gasit un Gigel care a vrut sa-si refaca viata in Australia si-o dat pe goarna lista cu clientii. Hazardul…Si cica la doicilandezi Eigentum verspflichtet…obliga pe dracu`. Sa va mai aud eu cu modelul german si Soziale Marktwirtschaft….ma rog lucrurile is mai complexe, insa il astept pe Mordechai sa-si bea cafeaua….

  2. Era cat pe ce sa stramb din nas a nemultumire ca in prima parte(de altfel superioara, ca de obicei) nu ati comentat nimic de nea zumwinkel.dar s-a repliat moshe in ultima clipa si a scos de pe linia portii.;-))
    si, draga mordechai, mai imi permit sa adaug ca agenturili si-au platit o parte din anumite datorii fata de unii,pentru niste afaceri mai vechi (dar nu foarte vechi) si pana la urma recunoasterea implicarii le da o nota buna lor si o imagine generala de seriozitate si responsabilitate in relatia cu propriul volk ambelor parti…sau poate n-am inteles eu prea bine…

  3. Pai chestia a inceput sa dea bine pe de laturi, atat de bine ca si Monaco se resimte si pune taxa pe serviciile financiare. Au fost ceva stiri pe agentiile de presa astazi, cu Spania, Italia si etc. Pe acelasi subiect.

  4. Uite-acilea tentaculele nemtzalaului Schreiber, al de a rasturnat pe Kohl de la putere, cu „comisioanele” pentru maharul kanadez Mulroney fost PM. Acuma cica liberalii kanadezi se folosesc de scandal ca sa le faca imagine urita la conservatori, care sunt la putere. Baaai, parca suna cunoscuta povestea asta. Variatii pe teme de Brahms….

    http://www.theglobeandmail.com/servlet/story/RTGAM.20071112.wschreiber12/BNStory/National

    http://www.cbc.ca/canada/story/2008/02/14/schreiber-accountant.html

    http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2008/02/05/AR2008020503322.html

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...