Alte ştiri din ciclul „hai să ne împuşcăm în buric”. Despre o lume interesantă, o planetă albăstruie ( înca! cică!) şi nişte sapienşi ( se presupune). Iată deci clisma zilnică de ştiri vesele.
Goana după bio-comustibili ne ameninţă cu foametea. De parcă numai aia ar fi cauza ! Despre asta ne-a mai povestit şi Chomsky una- alta. Aşa că asta e situaţia, nu poţi avea numai succesuri. Aşa că am dezbătut cu gourmetul de rabbi şi ne-a confirmat că salata de ethanol e delicioasă, dar nu se compară cu tocana de bio-diesel. Cu sos de CO2.
Ok. Pe asta am lămurit-o. Şi nu mai daţi cu fleanca aiurea, că aici chiar nu are Băsescu nicio vină. Acum mai luăm o ştire la frecat ca maioneza.
Zice ştirea: Google & Microsoft involved in NSA program ?
Cu semnul întrebării, observaţi. Hai să vă explic ce e cu semnul întrebării de acolo. El are o singură funcţiune: reducerea costurilor. Da, bre. Elimină costurile cu avocatul, daunele etc. Adicătelea, ca să vă explic mai clar, cum ar fi: Băsescu este Zeus, prietenul lui Haissam ? Observaţi ? Îţi pui o întrebare. Care conţine de fapt şi răspunsul ? ( semnul întrebării, vedeţi? am învăţat lecţia). Acum îl lăsăm în pace pe Zeus şî revenim la ştirea noastră. Pe care o citiţi voi şi după aia comentaţi. Cu grijă şi semne de întrebare plasate strategic.
UPDATE: Vă dăm şi una care ne priveşte. Intreceptată de Mihnea digitalu’ de la Financial Times.
Probabil tipii de la NSA sunt masochişti! Nu le ajunge că, de la înfiinţare, acum mai bine de 50 de ani, nu au analizat DECÂT 5% din informaţiile culese, asta în condiţiile în care au împins automatizarea analizei la maximum. Le mai trebuie şi nămolul din Google! Suntem deja în plină paranoia! Nu încearcă ei mai bine cu ceva soft power, în loc de soft, pur şi simplu?
A, dacă vor altceva, adică idei noi, da, s-ar putea pescui ceva interesant, cu condiţia să-i spui calculatorului cum să recunoască aşa ceva. Complicat!
Şi acolo ca şi la noi! Important e să laşi impresia că nimic nu-ţi scapă ( la sol). De fapt acum se vorbeşte tot mai mult de folosirea unor noi tehnologii de filtrare şi procesare a datelor. Şi tocmai aici ar deveni utili google si MS. O să revenim la subiect, că merită.
Mordechai, prietene, intră pe FT.com şi ai să vezi că este un soi de supliment dedicat României. Ai să găseşti acolo mai multe articole. Şi câţiva „prieteni” din societarea aia civilă de-şi zice SAR, printre altele, şi ai să ai o nouă confirmare că nişte „băieţi deştepţi” au monopolizat piaţa ideilor şi clişeelor despre România. Iar jurnaliştii străini, cel mai adesea, nu scriu nemijlocit despre România, pe care o pot vedea mai profund sau mai superficial, fiecare cum îl duce capul sau conştiinţa profesională, ci despre ceea ce le spun aceşti intermediari despre aceeaşi Românie. E un soi de blestem existenţa acestor intermediari români, profund corupţi moral.
„A venal parliament votes to protect its members from any investigation for corruption”….chestia asta din FT a facut obectu`analizelor pertinente ale Realitatii. Unde un baiat pe nume Mihalcea sau Mihalcescu sau ceva de genul asta a spus clar si raspicat ca „venal” nu este un termen din jargonul analizei politice, deci nu se pune. Articolul a fost comandat din tara si o sa vedem noi / ei de cine. Dupa Pieleanu (sociolog cu raza scurta si foarte scurta de actiune) iaca am mai descoperit inca un bun expert in…..ceva.
Ştiu. Am văzut deja asta. E o veche poveste. Ştiţi cum se spune că imaginea României se face în România. La fel şi relatările despre România se coc tot aici. Dar poate nu ar strica să dăm link-ul şi pentru cititorii noştri. Iata-l:
http://www.ft.com/reports/romania2008
Thomas Escritt este corespondentul pentru România al FT. Dar sigur vom mai vorbi despre subiect. Pe îndelete.
Liviu Voinea e un tânăr deştept despre care avem o părere ok.
Iar, pe fond, observaţiile FT sunt corecte.
Cum spuneam. Pe fond. Formulări de genul celor pomenite de Moshe îşi îngăduie cei de la FT doar când e vorba de ţări precum România.
„Românizarea”-că balcanizarea sună deja prea bine pentru asta-corespondenţilor de presă străini nu este o noutate. E vorba de statul cu poponeţul în cel puţin câteva luntre. Una este cea a exigenţelor( care nu de puţine ori sunt tot una cu interesele) agenţiei sau jurnalului pentru care lucrează, celelalte ale unor servicii cu care cooperează, altele sunt ale serviciilor care care ştiu cu ce servicii colaborează, şi, în fine, mici servicii pentru prieteni, că viaţa e grea şi contribuţia mare la pensia privată…
Poţi face arheologie în articolele lui Escritt, că interesele s-au sedimentat în straturi. Aşa că pe ansamblu este corect, dar pe bucăţi pute.
Păi , da. Spunem adevărul. Dar să vedem bine care parte a lui ne convine. Şi pe aia o spunem. Tonul şi modulaţia vocii, după caz.
Articol cuprinzator, corect pe fond dar incomplet.
Un sistem politic debil , un guvern minoritar sustinut de o opozitie perversa , un parlament de mercenari si un presedinte yo – yo.
Acestea sunt efectele, nu au fost expuse cauzele .(tot pe scurt)