AcasăMartafoiul zileiHomo Cioroianus

Homo Cioroianus

Omul e incorigibil. Şi inepuizabil. E greu de spus dacă e vorba de prostie. Unii ar putea obiecta că prostia e exclusă. Fiindcă omul are şcoală. Poate fi prostia şcolită ? Ar putea fi vorba de nesimţire. Asta nu poate fi şcolită, cu siguranţă.

Aflat în Suedia, în vizită oficială, alături de preşedintele Traian Băsescu, Cioroianu şi-a dat din nou în petec. Iată ştirea:

Nici o ieşire din ţară fără gafe. Aceasta pare să fie deviza care călăuzeşte cariera de ministru de Externe a liberalului Adrian Cioroianu. Ultima ispravă a fost comisă ieri, în timpul vizitei oficiale a preşedintelui Băsescu în Suedia, când ministrul a întârziat la întâlnirea cu oamenii de afaceri suedezi.O greşeală ar fi aceea că ministrul a sosit după preşedintele Traian Băsescu, ceea ce protocolul specific unor astfel de ocazii nu permite celor care fac parte din delegaţia oficială a şefului statului. A doua greşeală ar fi aceea că Cioroianu a intrat după regele ţării gazdă şi a deranjat audienţa, strecurându-se în faţa scenei pe care se aflau oficialităţile.Este cunoscut însă faptul că Cioroianu nu este la prima abatere de acest gen. Celebre sunt scenele în care şeful diplomaţiei a încurcat Georgia cu Ajerbaidjanul sau a declarat că statul român ar trebui să cumpere teren în deşertul egiptean, unde „să-i plaseze” pe cei care comit infracţiuni, dar şi cea în care i s-a adresat regelui Spaniei, Juan Carlos, cu formula „good point”.
Sursa: Realitatea TV
Ce mai e de comentat ? Câtă nesimţire poate încăpea într-un singur burdihan. Desigur, aici, pe malul Dâmboviţei, multe am avea să îi reproşăm lui Traian Băsescu. Foarte multe. Tot aici, pe malul Dâmboviţei, răfuiala dintre liberali şi Băsescu nu e nouă şi nu are nicio treabă cu eleganţa. Dar aflat într-o vizită oficială, ministrul de externe al României este obligat să arate toată deferenţa, tot respectul faţă de preşedintele ţării. Indiferent cine e acesta. Indiferent dacă ne place sau nu.
Nu îl suspectez pe Cioroianu de premeditare. E vorba, pur şi simplu, de nesimţire în gemă pură. Iar asta pare deja să nu mai deranjeze pe nimeni. Trebuie să îl acceptăm pe Cioroianu ca pe o inevitabilă calamitate. Nimeni şi nimic nu pare a-l clinti pe acest nesimţit.
Pentru unii ar putea surprinzător felul în care pot părea a-i ţine partea lui Traian Băsescu aici. Mă explic. Am avut şi am în continuare cea mai proastă părere în ce-l priveşte. Nimic nu s-a schimbat. În acelaşi timp, oricâte am avea a-i imputa aici, la noi acasă, avem cu toţii obligaţia ca, atunci când păşim în afara ţării, să vorbim şi să ne purtăm în cel mai respectuos mod cu putinţă atunci când vine vorba de presedintele ţării, de numele ţării, de instituţiile ţării. Cele de acasă le rezolvăm acasă. Atât.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...