AcasăOy-oy!Sâmbătă

Sâmbătă

Sâmbăta o luăm lejer. Ne trezim târziu, improvizăm o cafea. Noi ne-a tras faţă nouă. De europeni. Fără papion. Dar cu maieu de firmă.

În fiecare vineri seara îmi promit că sâmbătă nu mai deschi calculatorul, nu deschid televizorul, nu deschid radioul, nu deschid prohabul… Că o să stau să citesc în linişte. Că o să isprăvesc cartea la care mă canonesc de zile bune. Cartea de acum e „Paria” a lui Pascal Bruckner. Spuneam că vinerea seara îmi fac aceste promisiuni, pe care, invariabil, sâmbăta le transform în demisii de cinci minute.

În dimineaţa asta mă caută unul pe mess. Are 23 de ani. E student şi se crede poet. Iaca pildă de dialog (numele i l-am ascuns sub x-uri):

xxxx: dc nuti place?
Mordechai: nu-mi place
xxxx: dc mey? k e mishto
Mordechai: eu credeam ca e la misto
xxxx: 🙂
xxxx: hai ca i-ti zic alta
xxxx: vrei
xxxx: ?
Mordechai: nu !
xxxx: LOL
xxxx: e tot din ciklu
xxxx: ca aia dinainte
xxxx: BUZZZ!!!
xxxx: mai esti?
xxxx: alooooo
Mordechai: nu mai sunt
xxxx: uite
xxxx: din marea imponerabilitati
xxxx: eu ti-am cules o floare
xxxx: ca o lumina magica
xxxx: a iubiri vesnice
xxxx: care prin exuberanta ei inefabila
xxxx: sa i-ti spuna tot
xxxx: ce poti fii tu
xxxx: pentru mine
xxxx: gata
xxxx: BUZZZ!!!
Mordechai: ultimul vers mi-a placut
xxxx: ala cu pentru mine?????????
Mordechai: nu
xxxx: ???
Mordechai: ala cu „gata” !
xxxx: nu mai fii shi u asha rau
xxxx: zii ce nui bine
Mordechai: lasa
xxxx: pls
xxxx: plssss come un dont be crul
Mordechai: ha?
xxxx: c? nu sti engleza?
xxxx: anibody speak english this days
xxxx: r u there?
xxxx: zii
xxxx: sti engleza
xxxx: ?
Mordechai: acum constat ca nu stiu
xxxx: adik?
xxxx; ziiii!
xxxx: hai mey ziii ce nuti place
Mordechai: care Nuti?
xxxx: ????
xxxx: ????????????
xxxx: BUZZZ!!!
xxxx: aaa LOL
xxxx: nu aia, io de poiezie vb
Mordechai: care poezie ?
xxxx: my
xxxx: poiezia mea
xxxx: nai fost atent
xxxx: ?
xxxx: kissssssss
Mordechai: hai, nu-mi veni mie cu lingeri din astea ghei
xxxx: ?
Mordechai: „poiezia” aia o scrisesei pentru un barbat ?
xxxx: ??????
xxxx: adik?
xxxx: ?
Mordechai: las-o balta. hai sa traiesti. mai vorbim altadata. sau, daca am noroc,
niciodata
xxxx: ???
xxxx: ce nuti convine
Mordechai: felul in care se cheltuiesc banii mei
xxxx: ?
xxxx: hai nu mai fii asha zii ce
xxxx: nu potzi vorbii?
xxxx: care bani
xxxx: ?
Mordechai: aia din taxele si impozitele pe care le platesc
xxxx: c vrei s spui?
Mordechai: adica eu, tac-tu, ma-ta… altii ca noi… platim taxe si impozite la greu ca
sa primesti tu si altii ca tine o educatie. si nu imi place sa vad cum
cineva isi bate joc de banii nostri.
xxxx: no understand
xxxx: nu inteleg
Mordechai: nici nu ma asteptam

Restul chiar nu mai contează. Hai, să aveţi o sâmbătă frumoasă şi mai vorbim.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. Saptamana trecuta citeam un articol intitulat ” American Kids, Dumber than Dirt – Warning: The next generation might just be the biggest pile of idiots in U.S. history”.

    Titlul spune totul.

    Daca americanii pun asa problema, nu stiu noi ce sanse mai avem. Pactul pe educatie ? Nu cred. Ai dreptate, sa ne dea mai bine banii inapoi.

    Dau si un link – nu stiu daca este permis aici – oricum se poate cenzura.

    http://www.serendipity.li/more/american_kids.htm

  2. @Mordechai,

    pactul asta pentru educatie de care se agata cotroceniul nu este tocmai pentru desavarsirea acestui tip de educatie care produce idioti? Ca eu asa cred!
    omg, cum ar spune amicii de pe mess!

  3. @Ina
    Kiss n-am băut niciodată. Dar poate îmi place.

    @picsel
    Mi se întâmplă precis sâmbăta între 11:59:00 şi 11:59:02.

    @Maria Barbu
    Deci pactul n-are treabă. Să nu confundăm pe cei care au iniţiat pactul cu cei cărora le e adresat.
    Şi, oricum, nu educaţia produce idioţi. Ei sunt gata produşi urmare a consumului excesiv de alcool cumulat cu lipsa prezervativului. Educaţia doar îi… pune în valoare.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...