În cele din urmă Bush şi Putin se vor întâlni. La Soci. Sincer să fiu m-a surprins mai degrabă anunţata întâlnire de la Neptun a celor doi decât această întâlnire de la Soci. Voi argumenta.
Am urmărit aseară „Sinteza zilei”. În reluare, cu mult după miezul nopţii. După ce mă mai liniştisem. Depăşind faza glumiţelor şi cânticelelor domnului Stan (veşnic plângăndu-se de insuficienţa timpului acordat, dar, altfel, risipind cu nonşalanţă acest timp pe muzicuţe şi glumiţe inutile) am notat o pseudo-analiză a domniei sale. Conform căreia, pentru România, faptul că întâlnirea Bush-Putin va avea loc la Soci e o catastrofă comparabilă cu potopul. Sau măcar cu pierderea Basarabie.
De această dată nu e vorba de o exagerare. Ci de supra-interpretare. Făcută cu evidentă rea-credinţă.
Mi se pare absolut firesc ca întâlnirea celor doi să aibă loc la Soci. Pentru că, dincolo de conjunctura Consiliului Rusia- NATO, mai este şi altceva. Putin îşi încheie mandatul. E foarte posibil ca cei doi grei, care au şi o relaţie personală de prietenie, să dorească să bea un şpriţ împreună, pe final de mandat. Să aibă lucruri de discutat departe de ochii lumii. Şi mai ales, e nu doar posibil, dar extrem de probabil, ca la Soci să apară şi Medvedev. Pentru că am convingerea că acesta e rostul acelei întâlniri: acela de a-l prezenta pe Medvedev. De a preda ştafeta. Iar la Soci, Medvedev îşi poate face discret apariţia. Fără ştiinţa şi fără încuviinţare a noastră. La Neptun o astfel de prezenţă ar fi fost nejustificată şi deplasată.
Despre asta este vorba. Nimic altceva. Nu e nici o ofensă adusă României, nici un deget arătat lui Băsescu. A socoti că ruşi folosesc relaţia lor cu SUA ca mijloc de presiune pe Bucureşti e doar un banc bun care impune o degrabă scrutare a lungimii propriului nas.
Recunosc, eu am ajuns să-l urăsc pe omul cu leptopul, pentru că nu ştie să-şi ordoneze gândirea şi pentru că simte monstruos. Şi mai are un defect: supra-interpretarea.
Din punctul meu de vedere, noi nu existăm pentru Rusia, nici măcar în pro-americanismul nostru greţos. Ai perfectă dreptate: la Soci o să-l prezinte pe Medvedev cu următoarele cuvinte: „Îl vezi? Perfect! Mă vezi tot pe mine!”
Altfel spus: „Problemele voastre nu dispar odată cu mine. El este omul continuităţii, nu al rupturii. Obişnuiţi-vă cu gândul că Rusia s-a întors. Ce facem: jucăm ce ştiam în vremea Războiului Rece, sau definim alt joc? Dacă definim alt joc, care e ăla?”
Sigur că e grav că Băsescu a reuşit să închidă orice canal de comunicare cu Moscova. Dar nu e un capăt de ţară. În fond, dacă ne gândim la gaz ca la o marfă oarecare, dacă o dezideologizăm, ne vom obişnui mai uşor cu ideea că plătim cât plătim.
Mult mai grav este că jucând atât de imbecil cartea Marelui Licurici, am mai rupt nişte punţi cu greii din UE. Aici chiar trebuie trezit la realitate Băsescu, pentru că de UE ne-am lipit ca marca de scrisoare, şi o să ne doară orice ştampilă pe care ne-o pun ăia.
“Îl vezi? Perfect! Mă vezi tot pe mine!” :)) Genial spus !
Exact despre asta e vorba. Pasarea ştafetei. Sau prezentarea omului de legătură.
Canalele noastre de comunicare cu Moscova sunt înfundate. Dar, har Domnului, ele încă există. Şi poate cumva, după alegerile de anul viitor vom reuşi să le reintroducem în exploatare. Până atunci aflăm că Vosganian dă telefoane într-o disperare la Gazprom încercând să obţină o audienţă. Iar cei de acolo îl tratează cu un sictir defintiv.
Politica externă a actualei puteri a jucat sistematic împotriva marilor interese ale României. Sistematic. Iar acele interese au de a face mai degrabă cu Rusia şi UE. Cum spuneam, interesele naţionale şi interesele particulare ale mini-zeuşilor se pupă rar.
Cât despre „omul cu laptopul”… rar mi-a fost dat să văd atâta lipsă de rigoare, de respect de sine. Pe un fond de aparentă competenţă. Mă doare gândul că ocupă scaunul pe care odinioară zăbovea Octavian Paler.
Prietene Mordechai, intră pe site la Cotidianul, să te strici de râs! Băsescu şi-a convocat tonomatele, pentru a le povesti politica externă românească! De când e Tudor Octavian specialist în probleme de politică externă?
Auzi brâul: „Surse participante la intilnire au declarat pentru cotidianul.ro ca Traian Basescu a spus ca Romania trebuie sa sustina Ucraina si Republica Molodova sa intre in NATO pentru a “putea impinge astfel granita de est” pe linia de frontiera corespunzatoare celor doua tari. In acest fel, Romania ar scapa de povara supravegherii frontierei NATO, dar si implicit a UE.
In plus, ar mai fi aratat Basescu, Romaniei “ii va fi mai usor sa negocieze statutul Insulei Serpilor si litigiul in privinta Canalului Bistroe”. Mai mult, daca Ucraina ar primi promisiunea intrarii in NATO, a spus seful statului, “serviciile secrete de la Kiev vor fi obligate sa se reformeze”. Presedintele a mai destainuit, afirma aceleasi surse pentru cotidianul.ro, ca a evitat sa-l invite la Bucuresti pe Vladimir Putin, dar ca Bruxelles-ul a fost cel care a impus acest lucru. Traian Basescu a avertizat ca este posibil ca Vladimir Putin sa incerce “compromiterea” Summitului NATO, asa cum a mai facut si cu alte ocazii, contestind toate concluziile. Este posibil, ar mai fi spus Basescu, sa asistam chiar la absenta lui Putin, ori de la intregul summit, ori de la finalul reuniunii.”
Omului ăsta i-am dat pe mână gestionarea politicii externe? Îl confundă pe Putin cu Tăriceanu? Au pus ăia ceva în uischi?
Eu tocmai îl vedeam pe domnul Tudor Octavian pe Realitatea. Încurcând marochinăria cu… criminalistica. Tudor Octavian e un scriitor care îmi place. Un bun cunoscător al artelor plastice. Uneori poate fi chiar agreabil. Din păcate a devenit, româneşte, specialist în absolut orice. Acum la Realitatea TV, vorbeşte despre fotbal. Ceea ce e ok. Români suntem şi pricepuţi la orice. Dar mai ales la fotbal şi agricultură. Dacă domnia sa nu găseşte necesar să se cruţe de comparaţii dezavantajoase, de ce l-am cruţa noi ?
Afirmaţiile lui Băsescu sunt de o prostie înfiorătoare. Chiar am să intru pe site să pot contempla, pe îndelete, zicerile sale.
Afirmaţiile sale, pe care le pomeniţi în final, impun deja o evaluare psihiatrică a personajului. Deja, după asemenea revărsare de tâmpenie, ar trebui să trecem la Cod Roşu. Risc iminent de sufocare sub povara propriei prostii.
A, da. Şi poate nu ar fi rău să-i explice cineva şi „inteligentului” zeus că Putin/Rusia nu participă la summit. Ci la consiliul Rusia- NATO. Asta când l-or prinde nebăut.
Revin. Am aruncat o privire acolo. Avem o problemă serioasă. Personajul a deraiat. E evident iresponsabil. Iar aici Constitutia spune limpede ce e de făcut.
Eu cred că deja băieţii de la NATO regretă profund că au acceptat să vină la Bucureşti. După ce că au probleme şi nu se înţeleg, îi mai bagă în ridicol şi cei trei care au speriat mapamondul cu prostia lor: Băsescu, Tăriceanu, Cioroianu.
Şocant este că PSD tace. După grozăviile spuse de ăştia, eu făceam o criză de isterie mediatică, îi tocam mărunt. Ai cu cine ataca: Năstase, Severin, Iliescu, chiar Geoană, dacă face un efort, Cristi Diaconescu, Corlăţean. Convocam conferinţe de presă, făceam mese rotunde, scriam articole în presă.
Bun, să nu-mi spună că au făcut pace, că trebuie să avem grijă de imaginea României? Care imagine? A unei ţări ca un cuib de cuci? A se scuti! Nu le pasă de nimic. Ne merităm dispreţul cu care se uită toţi la noi!
Bun, şi cine să-i mai aplice Constituţia? I-au aplicat-o odată, şi bizonul mediu românesc a spus: „nu nu-l luaţi! Ce ne facem noi fără manelistul şef al patriei mult iubite?!”
Trebuie tocat la temelie. Deja omul e un pericol. Cine să-i aplice Constituţia ? Noi. Cei mulţi. Cei care votăm. Constituţia prevede dreptul de iniţiativă legislativă al cetăţenilor. Ar fi un demers necesar, democratic şi util. Să începem strângerea de semnături. Nu ei… politicienii. Noi. Cei pe socoteala cărora îşi fac ei de cap.
De acord, eu semnez primul!
Am preluat ştirea semnalată de dvs. şi am introdus-o în blog. Iar semnătura mea e implicită. Dacă vom constata că ni se alătură şi alţii … vom merge mai departe. Foarte departe.
Ne-am antagonizat toţi vecinii: pe turci i-am enervat cu Marea Neagră, lac american, pe bulgari i-am supărat tot cu politica la Marea Neagră, ucrainienii oricum sunt supăraţi din principiu, asta cu KGB ul mai trebuia, cu Moldova pare o supărare între doi amici de pahar care văd că li se termină băutura, cu Ungaria, pentru că-i carotează pe ăia din UDMR şi i-a încăierat cu secuii, sârbii nu sunt foarte convinşi de buna noastră credinţă.
Ăsta da, lider regional! Poate candida liniştit la preşedinţia Europei.
Asta spun de multă vreme. De multă vreme. Pur şi simplu i-am scos pe toţi din sărite. Personajul e de multa vreme nefrecventabil. Ceea ce nu-l deranjează la pahar. Nu m-ar mai surprinde nici să-l văd pozând în chip de Napoleon cu mândru coif de hărtie.