AcasăBuletinul de stiriŞi iar am ajuns...

Şi iar am ajuns la CNN !

  Asta e ! Iar ne-au băgat în seamă la CNN. Nu că am fi mari scule… dar zice de noi acolo. La bloguri.

Şi iar ne dăm rotunzi şi ne umflăm în pene. Poftiţi aici şi un screen-capture: cnn.jpg

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

11 Comments

  1. Aş trage de 2 concluzii, ca individ din mulţime care nu cunoaşte despre domniile voastre:
    1. Voi comentaţi permanent, bogat, evenimentele politice atât interne cât si externe. De ce intern, nu se face referire undeva la comentariile şi dezbaterile voastre? M-aş bucura să fiu contrazisă.
    2. După recunoaşterea venită din afară, s-o găsi şi pe aici vreun impresar dacă nu ministru să vă dea o bursă…

  2. Asta e bine, Mordechai, bine ca stim ca avem pile.. CNN e CNN si eu ii urmaresc pentru ca sunt foarte buni. Dar despre Romania nu prea dau nimic, in afara cu filmele cu copiii din orfelinate filmate prin 90. A, scuze, gresesc. Au mai dat ceva: un clip publicitar facut pe banii guvernului bulgar si l-au prezentat ca fiind cu imagini din Romania, vreo cateva zile, pana au intervenit bulgarii. Mi-e clar ca regiunea noastra nu ii prea intereseaza si, deci, nu pot decat sa ma bucur pentru voi. Si stim acum la cine sa apelam. 🙂

  3. @ mary _lou
    1- Avem noi ştiinţă că se face referire. Dar documentele respective au caracter secret. 🙂
    2- Ei, recunoaştere… băgare în seamă. Recunoaşterea, sperăm noi, o să vină în perioada alegerilor parlamentare de la noi. O să vedeţi atunci despre ce e vorba.
    Bursă ne daţi voi. Zilnic. Şi ne convine.

    @ Corina Creţu
    Ba eu zic că e bine că nu prea spun despre România. Ştim cu toţi de ce, nu ? Alegerile parlamentare de anul acesta vor fi ceva mai bine reflectate acolo. Cred.
    Oricum, să nu facem din ţânţar armăsar. Mulţumim de vorba bună.
    @ Alex
    Deocamdată nu ne interesează. Am primit o propunere de „sponzorizare”, dar deocamdată nu e cazul. La taraba asta ne vindem doar pe noi. Nici măcar nu ne vindem.

  4. @ Nici nu voiam sa fac din tantar armasar. Cred ca nu ei sunt de vina, ci noi. Ca nu ne stim interesul si nu ne dam seama cat ar conta. Habar nu am pentru ce sunt folositi banii destinati promovarii Romaniei in lume; ca daca la CNN nu merita promovare, atunci unde merita? Eu am dat doua exemple pentru a releva cat contam. Dar ma uit la CNN tot timpul si m-as bucura enorm daca dezbaterile tip CNN ar fi copiate si la noi. Voi ati ajuns acolo pentru ca ei interactioneaza, dialogheaza, ceea ce televiziunile de la noi nu au invatat sa faca in nici un fel.. Sper ca nu ma vei intelege gresit. Voiam doar sa subliniez performanta voastra.. 🙂
    Si multumesc mult pentru comentariul atat de impresionat referitor la George Pruteanu si articolul din Romania Libera.

  5. Nu-nu. Îndemnul cu ţânţarul era auto-adresat. Că mă ştiu la nărav.
    Problema noastră, când e vorba de prezenţa în presa străină, e complicată. Nu avem ” news-maker”-i. Adică inşi care să intereseze. Sau care să fie făcuţi să intereseze.
    Nu avem ” news-throw”-eri. Adică inşi care să ştie să ambaleze şi să arunce ştirea. Să o vândă.
    Dar mai ales nu avem noi înşine o părere prea bună despre noi înşine. Şi iar trimit la un citat mizantropesc:
    ” Iar astazi privesc o Romanie in care traiesc deopotriva romani italienizati, romani tiganiti ( mari iubitori de manea si obiceiuri nomade), romani americanizati ( cica) , romani germanizati sau , la cealalta extrem, romani ultra-romanizati din stirpea vadimiana. Vad astazi Bentley-uri parcate in fata mall-ului de unde rasuna manele nervoase, in care doamne imbracate de la Milano hapaie un kebab „cu de toate”.
    Si imi dau seama ca nu e vorba de globalizare. Ci de ceva mult mai trist: lipsa de identitate.
    Iar in lipsa unei autentice identitati nu vom fi nicicand respectati. Pentru ca, in ciuda stradaniei noastre de a imita tot ceea ce gasim noi demn de imitat la ceilalti, la vestici, ei nu vor gasi la noi decat maimutarite, imitate, ingrosate, amplificate, toate defectele lor.”
    ( http://danieloctavian.weblog.ro/2007-11-06/208591/Autoportret-cu-mana-stanga.html )

  6. Frumos scrie dl Daniel Octavian, intr-adevar, are mare talent, l-am tot urmarit. E foarte corecta observatia legata de lipsa de identitate. Romania nu poate fi definita azi in nici un fel, nu se distinge prin nimic specific, nu are voce, nu are idei, nu are demnitate. In concluzie, nu e respectata. Din pacate.

  7. Despre asta e vorba, până la urmă. Poate că ceilalţi ne-ar respecta, dacă le-am da ocazia şi motivele. Iar un bun motiv ar putea fi, mai întâi, acela că noi înşine ne respectăm mai mult.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...