AcasăMartafoiul zileiCioro, ia nu ne...

Cioro, ia nu ne mai plictisi

cum că au plecat străinii şi am rămasa între noi… e cazul să o lămurim şi asta. Nu am urmărit Monitorul Oficial, nu ştiu dacă Parlamentul a votat vreo lege în acest sens, dar se pare că, de ceva vreme, Guvernul României s-a procopsit cu un nou potofoliu: acela de Cioroian, cu rang de ministru, având atribuţii clare: prostie cu zorzoane. Cine ocupă acest portofoliu… ştiţi. De ce… doar Tăriceanu ştie. În afară de nesimţire şi freză nu ştim ce calităţi l-au recomandat pentru un fotoliu de ministru.

V-aţi putea lăsa păcăliţi de aparenţe şi crede că de fapt papiţoiul e ministru de externe. Fals. Nu aveam politică externă, ministru nici atât. Linguroiul frezat care se crede ministru de externe e doar încă unul din motivele pentru care ne crapă obrazul de ruşine. Nouă. Lui nu. O să ajung să-l deochi pe jucător, dar … uite că avea dreptate.

Pe lângă impertinenţă şi prostie omul are şi un caracter deosebit. Iată, de exemplu, ce declară despre Stolojan ( personaj, altfel, profund antipatic – ca să nu spun altfel): Stolojan părea mai inteligent când era scump la vorbă.
Pentru a înţelege mai bine despre ce e vorba, vă reamintesc că, în 2004, Cioroianu a fost adus şi impus pe lista portocalie a liberalilor, pentru Senat, împotriva opoziţiei multora dintre liberali. El fiind un protejat al preşedintelui, de la acea dată, al liberalilor. Cum spuneam: mare caracter !

Lasă că nici cu Stolojan nu mi-e ruşine.
Dar de senator era numai bun, nu, dragă Stolo ?

Altfel presa străină are alte păreri decât marele cârmaci. Zâmbetele au salvat aparenţele.

Trebuie totuşi spus, în ce ne priveşte, că organizarea a fost ok. ( Mai puţin porcăria cu „anarhiştii” şi miliţienii). Iar Băsescu nu ne-a făcut de râs. Şi nu ne e ruşine să o spunem când e cazul. Adică extrem de rar. De luni, după Soci, trecem şi la analize. Cu mare atenţie pe zicerile lui Putin. Extreeem de importante.

Observaţi că astăzi vă furnizez linkurile către surse într-un mod mai căznit. Asta e din cauză că WordPress-ul a suferit îmbunătăţiri. Upgrade-uri. De asta sunt eu upgradeofobic: îmbunătăţirile astea strică şi puţinul care mai funcţiona cum trebuie. În cazul de faţa inserţia linkurilor.

UPDATE: Andrei Bădin surprinde şi el o situaţie… interesantă legată de acelaşi inegalabil Bulă.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

14 Comments

  1. Basescu nu ne-a facut de ras prin vreo incalcare a protocollui si a indatoririlor de gazda oficiala. A urmat cuminte Ghidul pentru Summit 🙂

    Continutul insa arata ca nu a existat nici o pregatire politica si diplomatica a Romaniei pentru zilele de summit.

    Asa ca e sanatos sa il ajutam pe Cioroianu in singuratatile sale si sa ii punem alaturi la clasa martafoi si pe Basescu, Tariceanu, Melescanu.

    Despre militieni ramane cum am stabilit .

  2. Eu, sincer să fiu, am rămas şocat când am văzut propunerea liberalilor pentru postul de la MAE. Bine e drept că nu puneam prea mare preţ nici pe mintea lui Răzvan Ungureanu, pentru că a făcut şi ăla o mulţime de idioţenii prin minister şi e un grandoman, dar măcar a mai cărat şi el o servietă, a mai prins o şmecherie, şi-a mai făcut o prietenie, mă rog, nu privea ca curca-n lemne la fenomene!
    Cioroianu e nu doar superficial, ci mai are o „calitate”: nu înţelege nimic! Eu îi citeam articolaşele din Dilema, mai ales pe cele din perioada când făcea nu ştiu ce cursuri prin Canada. Merită recitite, pentru că dezastrul de acum atunci se pregătea.
    Norocul lui s-a numit „lipsa de cadre”, care devine o boală cronică a tuturor partidelor, numai că la liberali se vede mai tare pentru că-Dumnezeule, de ce ne-ai pedepsit!?- gucernează.
    Aşa că „Cioronita” va fi numele unei boli a guvernelor care vor urma de aici înainte: selecţia la întâmplare, guvernarea după ureche, omul nepotrivit la locul în care poate produce maximum de pagube cu minimum de efort, în deplin dispreţ faţă de bizonul contribuabil, arogant şi nesimţit.

  3. Adevărul e că la cronica mondenă de mai jos, pe el l-am scăpat din vedere. Ce eroare.
    Acum revenind la cestiune. Lipsa de „cadre” a liberalilor e evidentă, dacă ne uităm şi pe la alte ministere. Şi nu doar. Ar merita vorbit şi despre câţiva din prefecţii împinşi de aceştia.
    Necazul mare cu Cioroianu e că umblă brambura şi ne face de hândel mai mult decât am merita în mod natural. Eu zic că tot punem de leapşa aia.
    Nu mă îndoiesc că textele sale ar merita o recitire. Dar parcă nu mi-aş pierde timpul. Să-i vezi prostiile e una. Să i le citeşti, alta. Să i le şi reciteşti…

  4. Dom’le Pleşu le-o fi ştiut el pe ale lui. Iar dacă a vrut să promoveze unu’ tânăr… foarte bine. Dar să-l şi şcolească după metoda bătrânească: palma după ceafă şi şutul în cur ! Că aşa se învaţă meseria.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....