Motto:
” Oamenii fără argumente sunt imbatabili”
(zicere adâncă furnizată de prietenul Victor, fără indicarea sursei, care e oricum perpetuă şi ubicuă)
Proştii sunt pretutindeni. Evident ei nu se ştiu proşti. Sunt dedaţi exerciţiului gândirii tot atât cât porcul cu alpinismul. Dar sunt zgomotoşi. Agresivi. Şi au întotdeauna ceva de adăugat. Nu de spus. Ei nu au nimic de spus. Doar de adăugat. Pentru că ei au păreri. Despre orice. Dar mai ales despre acele lucruri la care nu se pricep şi pe care nu le înţeleg. Adică despre orice.
„Nu ştiu” nu există pentru un prost. Cum nu există dubitaţie. Prostul nu are îndoieli. Doar certitudini. Şi răspuns pentru orice. Întrebaţi un prost şi întotdeauna vă va răspunde. Indiferent că e vorba de dialectica dudului la viermii de mătase sau tehnologia de fabricaţie a tigăilor teflonate. El pot debita orice despre orice.
Prostul nu învaţă. Nu citeşte. El are google şi click dreapta-copy-paste la mouse. Pentru el şcoala e inutilă şi împovărătoare. Pentru că, desigur, el are „şcoala vieţii”.
Prostul nu greşeşte niciodată. El e neînţeles. Sau „vorbea despre altceva”. Dar va vorbi întotdeauna. Despre orice. Pentru că lumea nu ar fi aceeaşi fără nestematele minţii sale. Atâta câtă e.
Prostul e polemic. Şi vanitos. Nu admite să fie contrazis. El e întotdeauna psiholog. Nu „cu diplomă, da’ la şcoala vieţii”. Prostul nu are discreţie. Nu-şi poate contempla în tăcere, discret propriul vid. De altfel demersul contemplaţiei îi e cu desăvârşire străin. El are nevoie să se exprime. Trebuie să se exprime. Pentru el acesta e rostul democraţiei: de a-i permite lui să rostogolească cocoloaşele gândirii sale.
Prostul are nevoie de proximitatea oamenilor celebri. Pentru că, socoteşte el, acea celebritate i se cuvine şi lui. Un prost care a trecut prin umbra unui om de seamă se socoteşte iluminat. Contaminat definitiv de celebritatea aceluia, de harul ori înţelepciunea aceluia. Pentru prost înţelepciunea se transmite asemeni sifilisului, prin proximitate.
Prostul nu are tulburări şi nelinişti, dar adeseori e „stricat la stomac”.
Prostul e întotdeauna polemic. Împlinirile, realizările intelectuale ale altora sunt, pentru prost, lipsite de semnificaţie şi rodul unui noroc pe care lui viaţa nu i l-a oferit. Prostul are mereu la îndemână citate. Are o colecţie redusă de panseuri, la care însă apelează des, dându-le o universală întrebuinţare.
Proştii sunt pretutindeni. Protejaţi. Conservaţi. Ba mai mult, cultivaţi cu grijă. Prostia lor e hrănită şi îngrăşată permanent. Pentru că ei sunt cei care votează, cei care cumpără ziare şi umplu halba de rating a televiziunilor.
Iar, scrutând cu atenţie lumea în care trăim, ne dăm, tot mai des seama că prostia nici nu mai e un cusur. Ci aleasă virtute.
Mi-ai luat vorba din gura. Sau, ca sa citez din doi clasici, „oamenii fara argumente sunt imbatabili” si „mama imbecililor e mereu gravida”
:)))))))))))))))))))
Pe asta cu „oamenii fără argumente sunt imbatabili” nu o ştiam. O fur şi o bag ca motto. Genială ( evident:) ) !
La mulţi de-un an pentru emisiune ! Ce nervi tre’ să aibă unii la chestia asta.
Am o părere fermă şi aş adăuga ceva, dar mă abţin…
Prostia ca virtute a încetat a mai fi un paradox, devenind o crudă realitate a unor vremuri tulburi. Şi culmea e că, tot stârnind „praful”, am creat mediul de cultură ideal pentru înmulţirea şi propăşirea lor, a proştilor. Iar, cum bine spune Victor, mama imbecililor e mereu gravidă. Nasol moment, mişto colivă!
Hai, mai Mordechai, ca avem si noi sursele noastre. Nu Einstein zicea: „The are two infinite things: the universe and the human stupidity, although I’m not quite sure about the first” sau „The stupidity is far more interesting than the intelligence. After all, intelligence have limits”. ?
Asta e diferenţa dintre noi şi ei. Noi ne mai şi abţinem. Eu acum de ce nu m-am abtinut?:)
@ Constantin Gheorghe
:)) Bună şi asta cu momentul şi coliva. Clasicul Dincă.
Dar asta e… lumea plină de virtuoşi din ăştia.
@ Magdutz
:)))
buna,
citindu’te trebuie sa recunosc ca am ramas prost(it);mai ales ca banuiesc de unde’ti vine supararea.
ca sa nu dezmint cele afirmate de tine as adauga 🙂 ca pe lînga ca sunt pretutindeni , prostii sunt majoritari. ei fac legea iar din spatele unui computer pot deveni chiar agresivi. si ca sa închei înca cu un argument la excelenta ta expunere as cita dintr’un foarte prost film vazut de mine ieri în care o replica suna cam asa :
” what I hate most is the gun în a hand of a pussy ”
înlocuieste „gun” cu computer louded cu internet and you have the picture.
Sau cum ar fi putut spune acelasi Einstein: „Inteligenţa este o constantă universală, populaţia creşte exponenţial”
@ Ciupico
Vorbim despre acelaşi lucru. Iar replica de final e corectă. Inclusiv substituţia recomandată. Bun găsit !
@ Constantin Gheorge
Nea Stere mai spune uneori. Nu spun despre cine, dar zice: ăla are minte multă, da’ nu-i toată bună.
Ştiu că-s prost, dar când mă uit în jur încep să prind curaj… 🙂
Ăsta-i singurul citat ce-l ştiu şi-l folosesc în toate împrejurările. Şi acesta graţie unui blogger prieten. Dar nu vreau să abuzez de privilegiul, oferit de natură, de a fi prost(ă) 🙂
Apropo de motto: genialii îs geniali şi basta 🙂
[…] faine posturi pe care le-am citit în blogosfera românească în ultimii… în ultima vreme. Îl puteți citi aici, doar vă provoc cu un citat: Prostul e întotdeauna polemic. Împlinirile, realizările […]
Inspirat din „Revolta Maselor”?
Nu. Expirat de unele lucruri văzute. De cartea lui Ortega Y Gasset nu am auzit. Nici nu ştiu cine a scris-o 🙂
Aici mergea şi o dedicaţie de la „Sarmalele Reci”: Ţara de vrea prost 🙂
Dorinţa ţării e împlinită :))
deci eu nu inteleg de ce nu miai lasat comentariu ca ziceam si eu ca uni prosti au bloguri. Cei rau cu aia?
„te” vrea prost 🙂
Nu-i adevărat!!! Eu am mereu dreptate! Şi am studiat ceva psihologie, ştiu ce vorbesc!
Nici nu puteţi începe să mă înţelegeţi…
Plec puţin, că mă doare un pic stomacul, da’ mă-ntorc…
Ştiţi care e culmea prostiei?
R: Să faci pe prostu şi să rămăi prost =))…
@ dadatroll
Eşti sigur că ai dat send ??? Nu l-am şters. Pentru că nu l-am primit. De acord. Destui proşti au bloguri.
@ ametzitul
Nu de puţine ori mă doare stomacul şi pe mine.
@ Micul Teolog
Şi dacă nu mă prefac ?
[…] Proştii sunt pretutindeni. Evident ei nu se ştiu proşti. Sunt dedaţi exerciţiului gândirii tot atât cât porcul cu alpinismul. Dar sunt zgomotoşi. Agresivi. Şi au întotdeauna ceva de adăugat. Nu de spus. Ei nu au nimic de spus. Doar de adăugat. Pentru că ei au păreri. Despre orice. Dar mai ales despre acele lucruri la care nu se pricep şi pe care nu le înţeleg. Adică despre orice. (Moshe & Mordechai) […]