AcasăOy-oy!După alegeri

După alegeri

Era la doua săptămâni dupa alegeri. Ieşiseră ai lor. Scofâlcă, Bilică, Corcilă şi Firică, tiganul, erau cei patru stălpi ai partidului din localitate. Rumegaseră patru ani de opoziţie, da’ acu’ le venise şi lor rândul la ciolan. Păi de acum Scofâlcă o sa bea ca porcu’ fără să plătească, doar e la putere. Firică nu mai are treaba cu poliţia, iar Bilică şi Corcilă sigur vor fi reangajaţi paznici de noapte, poate-or prinde chiar un post mai bun.

Au venit şefii de la judeţ să-i felicite. Cu domnu’ deputat. Proaspăt ales.

„Bă, voi aţi fost la vot? ” întreabă Firică.

N-au fost. Nici el.

„Aia a fost. Stela. ” Arată spre femeia de servici.
Au sosit „menbrii si sinpatizanţii”. Dăduseră anunţ pe cablu. După întrunire se dau pachete, aşa că a venit lumea. A venit şi rablagitul ăla bătrân. Moş Chirică. Nu e bine. Ăsta are mereu sămânţă de scandal.
Se aud sirenele. Girofaruri. Jimblă, poliţaiul, slugarnic se ţine după cei de la judeţ. Cară mapa lu’ domn deputat. Dom’deputat dă afectat mâna cu masele, spărgând între buze câte un râgâit care îl încearca după masa grea de pe drum. Dom’ preşedinte de la judet îi priveşte cu asprime sudiată şi îndelung exersată pe toţi. Mai puţin pe Cesonia. Secretara lui. Bună. Secretară.

Se aşează la prezidiu. Scofâlcă le ţine scaunele să se aşeze. Dă să se aşeze şi el, ca preşedinte de organizaţie locală. Nu mai are scaun liber. Dom’ deputat îl trage de manecă şi între două râgâieli înfundate îi face semn să-i umple paharul din faţă. I-l umple. Se duce în sală, lăngă ăilalţi trei.

Încep şefii să dea din gură. Că e bine, că se puteau mobiliza mai bine. Vorbărie lungă. Dom’deputat iar îşi umple paharul. E cam afumat dom’deputat. Alt vorbitor. Dom’ deputat se duce la budă. Ăia vorbesc întruna. Dom’deputat la budă iar. Îi vine rândul să vorbească. Răgâie. Le mulţumeşte pentru voturi. Promite că o să facă, o sa dreagă. Stela în fundul sălii dă din cap ca proasta şi aplaudă aiurea. Moş Chirică a aţipit. Asta e bine. Se termină. Dom’ deputat mai merge o dată la budă, pe urmă aia pleaca. Se dau pachete. Balamuc, încăierare, înjurături. Moş Chirica îi face comunişti. Ei îl fac securist. Se goleşte sala.

„V-a placut, bă? Oameni deştepţi.” Ceilalti trei îl aprobă pe Scofâlcă. Firică nu-i lamurit:

„Bă, da’ n-a zis ăia… nouă ce ne iese? Ne facem firme ? ”

„Ne facem!”-e categoric Scofâlcă.
„De care, bă?” ar vrea sa ştie Bilică „de asfalt ? Sau de pus becuri ?”

Dezbat subiectul. Împart lucrările şi profilele firmelor. Stela drăcuie ca apucata.
„Stelo, ce-ai, fă ?”

„Am că să-l ia dracii de dipotat cu mă-sa care l-a facut! ”

„Fa! Ia vezi cum vorbeşti, fă ! Că ăia e domni !” o pune Firică la punct.
„Păi dacă e domni de ce se pişă pe colacu’ de la veceu şi pe jos, ai? Şi pe pereţi. Dacă e domni?”

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

1 Comment

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....