365

Uitaţi ce spun eu: e week end, aşa că ne relaxăm, îi dăm dracu’ pe ăştia cu alegerile şi succesurile, ne umplem un pahar de vin, urnim muzica (după gust, Vangelis e totuşi recomandabil ) şi ne clătim ochii puţin. Adică mai schimbăm decorul şi starea.

Şi pentru ca toate astea să se întâmple vă recomand un site. Al unui fotograf pe care îl urmăresc de multă vreme: Bill Waldman. Site-ul vă propune o colecţie de 365 de portrete, câte unul pentru fiecare zi. Şi merită fiecare secundă pe care o veţi petrece acolo. Vă promit.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

  1. Imi plac pozele. Oameni, viata, diversitate.

    Sa va dea unchiu’ Karakas si o idee de miscare pe care eu o sprijin cu totul (body and soul): dreptul femeii de a avea viata sexuala fericita. Nu e banc, o membra a guvernului ecuadorian, care participa la rescrierea constitutiei tarii e preocupata ca femeile din Ecuador sunt privite doar ca obiecte de a avea copii, si vrea sa introduca acest drept in Constitutia Ecuadorului. Eu chiar as merge mai departe si as penaliza prin lege barbatii care nu fac fericita viata sexuala a femeilor. Da’ viata sa fie…

    Sex on Ecuador’s political agenda
    By Daniel Schweimler
    South America correspondent, BBC News

    A woman from the governing party in Ecuador has proposed that a women’s right to enjoy sexual happiness should be enshrined in the country’s law.

    Her suggestion has provoked a lively debate in conservative Ecuador.

    Maria Soledad Vela, who is helping to rewrite the constitution, says women have traditionally been seen as mere sexual objects or child bearers.

    Now, she says, women should have the right to make free, responsible and informed decisions about sex lives.

    ‘Orgasm by law’

    Ms Soledad Vela is a member of the governing party on the Constituent Assembly that is rewriting the country’s constitution.

    Its aim, among other things, is to ensure a better distribution of wealth and rights for indigenous communities and the poor.

    Women, she believes, should not be left off that list.

    But her comments have provoked a lively response – mostly, unsurprisingly, from men.

    Opposition assembly member, Leonardo Viteri, accused her of trying to decree orgasm by law.

    Another called the proposal „ridiculous” and said that such an intimate topic should stay intimate and not be enshrined in law.

    Ms Soledad Vela responded to the criticism, saying she had never requested the right to an orgasm – merely the right to enjoy sex in a free, fair and more open society.

    She explained that sex was a difficult subject to discuss in Ecuador and that what she wanted were clearer laws covering life, health and sexual education.

    Story from BBC NEWS:
    http://news.bbc.co.uk/go/pr/fr/-/2/hi/americas/7382010.stm

    Published: 2008/05/03 14:26:27 GMT

  2. @ Sătmăreanca
    Merg şi mai multe pahare. La cine are voie.

    @ Karakas
    Bre, bună iniţiativă legislativă la ăia. Nu e rea. Dar m-aş gândi şi eu la câteva contra-amendamente… Oricum, pe viitor expertizele şi reconstituirile judiciare ecuadoriene merita filmate.

  3. Să nu exagerăm! Întrebarea e ce fel de alcool bei, cât şi mai ales de ce? Că dacă te apuci să bei orice poşircă, în duşmănie, cu ideea fixă de a te face pulbere, s-a terminat distracţia!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...