Concertul italian

Ca să nu avem reclamaţii: melomanii în căutare de Bach piratat au nimerit rău. Despre un altfel de concerte avem noi a vorbi.

De ceva vreme avem o problemă cu italienii. Mai exact ei au o problemă cu noi. Iar acum începem să avem noi cu ei. Pentru  a defini corect cadrul problemei vă recomand ( celor care aveţi acces acolo) o analiză extrem de recentă Stratfor asupra situaţiei din Italia. În care se vorbeşte despre situaţia crimei organizate din Italia. Şi ramificaţiile sale politice.

Doamna Renate Weber că „Frattini ar trebui să demisioneze pentru declaraţiile referitoare la libera circulaţie„. Evident, este vorba de Franci Frattini, vicepreşedinte al comisiei europene, comisar european pentru justiţie şi afaceri interne.

Doamna Weber are perfectă dreptate. Frattini trebuie să demisioneze. Pentru o sumă de motive. Tot aşa cum ar fi trebuit să demisioneze şi pe vremea când doamna Weber era consilier prezidenţial, iar fosta sa colegă Monica Macovei ministru de justiţie. Dar haideţi să nu dezgropăm morţii, deşi n-ar strica, poate, să luăm puţin la purecat şi declaraţiile de atunci ale lui Frattini. Şi să vedem cât de tare îi ieşea şi pe atunci buricul din cămaşa de comisar european.

Românii par să devină tema favorită a politicienilor italieni aflaţi în căutare de voturi. Ca şi cum românii sunt de vină că oraşele lor sunt sufocate de gunoaie. Ca şi cum românii sunt devină că în Italia crima organizată cunoaşte o perioada de înflorire. Ca şi cum românii ar fi vinovaţi că în Italia corupţia a atins proporţii înfiorătoare ( perfect comparabile cu ceea ce e pe la noi). Ca şi cum…

Am să rezist tentaţiei unie analize lungi şi complicate. Pentru că ar fi un demers inutil. Este evident că nu românii  sunt marea problemă a politicienilor italieni. Şi nici a Italiei. Ci propriul jeg, propria-le hoţie şi propria incompetenţă.

Desigur, în Italia se află mulţi români. Prea mulţi. Iar printre aceştia, nimeni nu se îndoieşte, există multă pleavă. Mulţi borfaşi, paraşute sau demenţi. Aşa cum printre mulţii italieni din România există mulţi pedofili, escroci şi mafioţi. Si unii şi ceilalţi şi-au părăsit ţara din acelaşi motiv: banii. Mai puţini- pentru românii aflaţi în Italia; mai mulţi- pentru italienii veniţi aici.

Venirea la putere în Italia a unor elemente fascistoide este un motiv de reală îngrijorare. Cu atât mai mult cu cât Italia se află detaşat pe primul loc la încălcarea dreptului comunitar. Dar, atenţie, fasciştii aceştia au fost votaţi de către italieni !  Sigur, putem vorbi despre dezinformare, manipulare etc. Dar aceasta este situaţia. Declaraţiile tot mai ostile, atitudinea vădit neprietenoasă a reprezentanţilor statului Italian faţă de români şi Romănia ar fi trebuit dur şi imediat sancţionate. Dar de către cine ?

Şi aşa ajungem la partea noastră de problemă. La cei care ar trebui să ne reprezinte. La cei plătiţi să ne reprezinte. La Comănescu – ministru în poziţie de drepţi; la Băsescu- mult mai ocupat cu căutarea de bodegi pe gustul său pe litoralul patriei; la Tăriceanu & co- ocupaţi până peste cap cu şpăguirea electoratului şi cu ciordeala pe ultima sută de metri. La toată gaşca de borfaşi şi imbecili care reprezintă astăzi statul român.

Şi astfel demersul doamnei Weber e lăudabil, dar perfect inutil. Frattini va demisiona oricum, pe el aşteptându-l, foarte probabil, postul de ministru de externe în noul guvern italian. Dar, aşa inutil cum e, demersul doamnei Weber trebuie salutat, aşa solitar şi izolat cum e. Şi privind spre cei care ne reprezintă la Bruxelles, zăresc acolo câţiva oameni care chiar muncesc, chiar îşi fac treaba pentru care i-am trimis acolo. Ma refer la Renate Weber, la Corina Creţu sau la la Adrian Severin. Şi poate de acolo ar trebui să înceapă aşteptata şi dorita primenire a clasei politice. Dar mă gândesc că tot europarlamentar cică ar fi şi Stolojan. Care e prea ocupat cu potlogăriile dâmboviţene ca să mai ajungă şi pe la Bruxelles, unde ar fi trebuit el să aibă acum treabă.

Şi aşa pare că am deviat de la concertele italiene. Dar nu e aşa. Pentru că dacă în urechi ne urlă doar alămurile italiene e doar pentru că lăutarii noştri sunt puturoşi şi imbecili.

Şi în încheiere un mic filmuleţ. Despre un orăşel italian. Şi adevărata problemă a italienilor.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=T0JXjG_0Q94]

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

7 Comments

  1. Nu comentez analiza , ca de obicei pertinenta si fara cusur. Problema e alta : atitudinea dnei Webber ( apropos Stolojan de ce e-n campanie in tara in loc sa fie la PE ? ) deci atitudinea ei e injurata metodic de gasca portocalie peste tot unde se poate face asta, pe net. E un semnal clar .
    Astora de p-aici : nu le pasa. Avem chestiuni importante la ordinei zilei : esplanada, alegerile, stolo vs preda.
    Filmuletul spune multe SI despre clasa noastra politica. Oarecum extremist, mosul o vede ca intre min 0:40-0:50

  2. Moşule, nu-i nicio analiză. E doar dare cu ochiul şi părerea.
    Că portocalii au de înjurat… nicio surpriză. Ăia laudă tot ce-i portocaliu, chiar şi ce ar merita înjurat. Şi înjură tot ce nu-i portocaliu, chiar dacă ar mai merita şi lăudat. Oare discursul politic e obligatoriu să fie lipsit de onestitate/obiectitivtate.
    Esplanada… bine punctat. Da’ acolo e o juvelniţă colorată precum curcubeul. Nu doar portocaliu.

  3. Nu e de mirare ca ce vad acolo in film am vazut si in Romania. Singele apa nu se face. Acum se face a doua geneza romano-romana, doar ca i-am invadat noi pe ei.

    Ii inteleg ca sunt satui de crimele alor lor, si ale albanezilor, ca sa mai inghita si pe ale romanilor. Daca insa ar fi sa ne lasam purtati de emotii, italienii de mult nu mai trebuiau sa calce nici in America, nici in EU.

  4. E o chestie clasică din manualul de manipulare. Nu culpabiliza electoratul pentru propria râie. Caută un străin, care va fi vinovat pentru toate mizeriile tale. Să recurg la istorie?

  5. da Mordechai, asa e, manipulare, si as spune gindire tipica de dreapta. Ca se intimpla in Italia (pentru a cita oara?) e iarasi sugestiv…hai ca devenim prea seriosi, si azi am motiv de bucurie. Nu doar la Caracal s-a rasturnat caru’ cu prosti:

    Police: Texas man trying to cash $360-billion cheque arrested
    Module body

    Fri May 2, 9:05 AM

    FORT WORTH, Texas – Tellers at the Texas bank were immediately suspicious.

    After all, it isn’t every day someone walks in to cash a cheque with 10 zeros on it.

    But police say 21-one-year-old Charles Ray Fuller of the Fort Worth suburb of Crowley tried to do just that.

    Fuller now faces forgery and other charges after trying to cash a cheque for $360-billion last week.

    Fuller, who was released after posting $3,750 bail, claims his girlfriend’s mother gave him the cheque to start a record business, a claim the woman denies.
    […]

    http://ca.news.yahoo.com/s/capress/080502/koddities/oddity_big_cheque

  6. Acum, papagalul ăla de primar al Romei era de stânga. La manipulare n-au jenă nici unii stângaci.
    Bun link ! Bun de tot ! Ăla imbecil. Nu putea să se mulţumească şi el cu o sută de miliarde.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...