Aia cu blatu’

Prietene, nu acolo e blatul! Să fim lucizi: Partidul Unic(sic!) al Ţepuitorilor Banilor Publici a ales deja în locul nostru. Oricine va fi primar, noi vom plăti, ei vor fura, şi tot aşa. Şi atunci, geaba freamăt, geaba zbucium! Tu nu vezi că nu au chef de campanie? Va fi un zvâc în ultima săptămână, până atunci, mucles! Şi li se rupe lor de Zeus! la o adică, dacă îi calcă prea mut pe coadă, o să-l vedem pe Zeus cerşind la capul podului de la Lainici, să aibă de-un covrig pentru campania electorală de la anu!

V-am spus că am naivităţile mele. Sincere sau mimate. Sigur că e precum spuneţi. Aici, la noi şi aiurea. Acum şi mereu. Dar toată mecanică electorală, întreg atelajul dihaniei pe care o numim noi democraţie are la bază ideea că de data asta, poate de data asta, votul chiar schimbă ceva. Şi asta din nou şi din nou.

Stai liniştit! Naiv af fost de atâtea ori până acum şi eu, la capitolul ăsta. Chiar am luat democraţia în serios. Acum, cu regret anunţ: VOT CANCI! Şi asta e o opţiune la fel de democratică. Care nu rezolvă nimic, aşa cum nici votul nu rezolvă nimic. Dar măcar aşa vom fi mai mulţi! Naivi, vreu să zic…

O rugăminte: găseşte-mi şi mie o mutră mai veselă sau mai zbanghie, că nu sunt aşa de supărat pe viaţă! Deşi sunt supărat pe viaţă!

M-am tot gândit la vot-canciul nostru. E şi asta o atitudine. O formă de expresie. Dar refuzul ăsta e doar o atitudine. Nu o soluţie.
Iar soluţii nu am. E ca în povestea cu femeia ideală. Construită sincretic. Şi care devine calapod prin care trecem toate femeile pe care le întâlnim ( tot aşa cum, nu mă îndoiesc, şi ele ne trec pe noi prin calapodul personal al idealului masculin). Şi din asta ne pescuim decepţiile. Unde e lipsa perfecţiunii ? Unde e greşeala ? La modelul de noi construit, la calapodul cu care operăm sau la cei pe care încercăm să-i inghesuim prin calapod ?

🙂
Mutrele nu le aleg eu. Ci wordpressul. Arbitrar şi aleator. Nu depinde de mine.

test cu mutra 🙂
despre blat , cica spunea cristoiu aseara ca poza e veche (31 martie) cînd înca nu se anuntasera canditaturile. se pregateau de blat , poate.

Blaturile se aranjează înainte de meci, nu în timpul. Acu’ despre discuţiile astea am scris la timpul cuvenit.

Momentu e clarificat, acu sa vedem si ce blaturi a facut Oprescu, hehehehe

Şi cum vedem ?
Dar pe ale marelui blatist naţional nu le vedem ?
Oricum maneaua asta cu blatul e de un cretinism care nu putea veni decât din zona succesurilor. Păi nu despre asta e vorba în politică ? Nu asta ţine de esenţa politicii ? Adică discuţiile, aranjamentele, înţelegerile ? Nu aşa trebuie să funcţioneze politica ???
Până la urmă dacă Blaga şi Diaconescu se întâlnesc, au de discutat şi au înţelegeri de făcut … e spre cinstea lor. Ăsta e un semn că punţile nu sunt rupte ( că tot e jucătoru’ inginer de poduri). Că nu s-au talibanizat.
Da’ ce ştiu eu…

Deci, in ordine, pe rand, nuu asaaaaa…gata! acu” hopa,,,

greseala e ca_la_podul ala unde se dau priceputi unii ce vor sa ne treaca peste iluziile naivitatii noastre.
( hai c’am ametit’o si eu; mai aveam putin si rescriam „stairway to heaven” iar intentia era mai degraba ” unde e iluziile mele , care le’am avut
c’am visat vitei si vitele de’aia le’am pierdut”)

@ semanticu
Uşurel…

@ ciupico
Ăla la care tre’ să legi anume frăţii ca să-l poţi trece ?

asta:

http://danieloctavian.weblog.ro/2008-05-02/358423/A%C5%9Ftept%C3%A2nd.html

Trimiteri la clasici, Ciupico !

ordinea „devaluirilor” media dureaza, ca la aia ma refeream… 🙂

rectific „dezvaluirilor”

Tot aia.

Trepte spre Rai zici, Ciupico? Vezi tu cum e cu Raiul autohton acuşica. Să vezi tu cum zboară milioane de îngeraşi prin conturile ălora de pun borduri în statistici! Şi pe toţi pereţii, gardurile, stâlpii şi tomberoanele patriei iubite, sub formă de afişe!

Înger, îngeraşul meu… 🙂

da domnu Constantin, de cîte ori trec prin urbele românesti îmi reamintesc de un proiect neînceput , acela de a scoate un album cu foarte , foarte putin text numit „urîtul la români”. si cînd spun urîtul , nu ma refer la mizerie!
începînd de la gardurile alea noi cu turturi si leisori de ghips) la bordurile vopsite pe kilometri, la case nascute din case de schimb , blocuri pamîntîi si tomberoane colorate. si multe , multe afise într’un exhibitionism national ; abia astept sa vad godemicheturile pe (sub) lodenurile electorale ca tot ati atins si dumneavoastra si mordechai subiectul zilele trecute.

Ciupico, dacă bugetul îmi face o bucurie, îmi cumpăr aparat de fotografiat şi devin şi eu coautor! 8 MP sunt de ajuns? Pentru că Bucureştii sunt plini de urâţenia asta poleită, cu damf de „occident”!
Să ştii că ideea ta nu e rea! Poate fac o rubrică de genul ăsta pe celălat blod: urâtul nostru cel de toate zilele!
Aştept să te văd, dacă vii în Bucureşti. Coordonatele mele ţi le dă Mordechai.
Nu cred că nu l-ar interesa subiectul, iar la Constanţa e unul dintre moţurile rahatului naţional! Aşa că va fi un capitol aparte!
Ce zici Mordechai, faci şi tu poze?

Mă gândesc. O roşcată cu nuri nu mă pofteşte nimeni să pozez ! 🙂

referitor la sondajul de pe blogul dumneavoastra; ce ne facem daca iese zeus peste un an si începe a cînta: „merit eu sa fiu iubit , tocmai de voi eu care am mai gresit”? sa vedeti la ce procent se duce ca stiti si dumneavoastra ce simtitor e poporul la Aurelian Andreescu !

Cantec de lebada va fi daca se screm cei inamici si-i gasesc un contraoponent carismatic si de calibru greu. Scoate marinarul tot felul de scremete electorale pentru ca nu s-a iscat inca un oponent adevarat. Cu 8 ani in urma nici nu sufla in fata lui Iliescu!

Cum ne-o fi norocul, Ciupico!
Şi apoi, Mordechai, cine a zis că roşcatele cu nuri nu fac parte din peisajul pomenit? Tot ce nu-i interzis, e permis! Dar dacă ai tu o interdicţie în acest sens, noi înţelegem!

Nu am reuşit să găsesc un adjectiv cat de cât amabil pentru a descrie fotografia.
Partidele politice şi politicienii români există pentru că există şi există pentru că există. Exista.
Nu mai reprezinta de mult grupuri sociale distinctive si nici principii distincte şi coerente.
Nesimţiţi.

Da, o intrebare existentiala.

alta intrebare, pentru Diaconescu si raspunsul sau:
„ROMPRES: Ce vă individualizează în comparaţie cu ceilalţi candidaţi?
Cristian Diaconescu: În primul rând, faptul că am dovedit la cel mai înalt nivel că sunt capabil să reprezint cu demnitate interesele…”

Cred ca asta e specialitatea sa, sa reprezinte cu demintate, partea cu primaria e mai grea.

@ mathei
De contracandidat tot zic şi eu cui stă mă asculte ( mai ales Nea Stere).
Deocamdată singurul care a fost capabil să-l doboare a fost Jim Beam.

@ Constantin Gheorghe
Păi încă n-am nicio interdicţie. Dar să întreb la CNA dacă e voie cu roşcate.

@ Alandra
Vezi un răspuns de al meu de mai sus. Nu cred că neapărat politica se face doar după metoda cap în gură.

@ semanticu
Da, da’ şi mai grea e partea cu preşedinţia. Asta apropos de reprezentare, frapiere şi urlete de om matol noaptea prin grădina palatului. Şi acum nu de Cristi vorbesc.

Nu întreba, că poate afli şi de alte interdicţii, pe lângă care aia cu roşcata nurlie să fie adiere de zefir!

Dacă-s interdicţii din alea româneşti sunt relaxat.

Cu cât mai interzis cu atât mai plăcut 😛

Ca şi întâlnirile de taină ale celor doi 😉

Care nu văd de ce ar fi prohibite. Dar am zis şi mai sus ce şi cum.

Aoleu! slab sait are Diaconescu, da slab rau.