Aia cu blatu’

e la Şuţu în palat blog. Da’ e pe ghicite. Valiza de bani nu apare. În poză. Nici milioanele de îngeraşi.  Şi nici poduri în reparaţie nu apar în poză. Da’ ce naiba e în poza aia ?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

35 Comments

  1. Prietene, nu acolo e blatul! Să fim lucizi: Partidul Unic(sic!) al Ţepuitorilor Banilor Publici a ales deja în locul nostru. Oricine va fi primar, noi vom plăti, ei vor fura, şi tot aşa. Şi atunci, geaba freamăt, geaba zbucium! Tu nu vezi că nu au chef de campanie? Va fi un zvâc în ultima săptămână, până atunci, mucles! Şi li se rupe lor de Zeus! la o adică, dacă îi calcă prea mut pe coadă, o să-l vedem pe Zeus cerşind la capul podului de la Lainici, să aibă de-un covrig pentru campania electorală de la anu!

  2. V-am spus că am naivităţile mele. Sincere sau mimate. Sigur că e precum spuneţi. Aici, la noi şi aiurea. Acum şi mereu. Dar toată mecanică electorală, întreg atelajul dihaniei pe care o numim noi democraţie are la bază ideea că de data asta, poate de data asta, votul chiar schimbă ceva. Şi asta din nou şi din nou.

  3. Stai liniştit! Naiv af fost de atâtea ori până acum şi eu, la capitolul ăsta. Chiar am luat democraţia în serios. Acum, cu regret anunţ: VOT CANCI! Şi asta e o opţiune la fel de democratică. Care nu rezolvă nimic, aşa cum nici votul nu rezolvă nimic. Dar măcar aşa vom fi mai mulţi! Naivi, vreu să zic…

  4. M-am tot gândit la vot-canciul nostru. E şi asta o atitudine. O formă de expresie. Dar refuzul ăsta e doar o atitudine. Nu o soluţie.
    Iar soluţii nu am. E ca în povestea cu femeia ideală. Construită sincretic. Şi care devine calapod prin care trecem toate femeile pe care le întâlnim ( tot aşa cum, nu mă îndoiesc, şi ele ne trec pe noi prin calapodul personal al idealului masculin). Şi din asta ne pescuim decepţiile. Unde e lipsa perfecţiunii ? Unde e greşeala ? La modelul de noi construit, la calapodul cu care operăm sau la cei pe care încercăm să-i inghesuim prin calapod ?

  5. test cu mutra 🙂
    despre blat , cica spunea cristoiu aseara ca poza e veche (31 martie) cînd înca nu se anuntasera canditaturile. se pregateau de blat , poate.

  6. Şi cum vedem ?
    Dar pe ale marelui blatist naţional nu le vedem ?
    Oricum maneaua asta cu blatul e de un cretinism care nu putea veni decât din zona succesurilor. Păi nu despre asta e vorba în politică ? Nu asta ţine de esenţa politicii ? Adică discuţiile, aranjamentele, înţelegerile ? Nu aşa trebuie să funcţioneze politica ???
    Până la urmă dacă Blaga şi Diaconescu se întâlnesc, au de discutat şi au înţelegeri de făcut … e spre cinstea lor. Ăsta e un semn că punţile nu sunt rupte ( că tot e jucătoru’ inginer de poduri). Că nu s-au talibanizat.
    Da’ ce ştiu eu…

  7. greseala e ca_la_podul ala unde se dau priceputi unii ce vor sa ne treaca peste iluziile naivitatii noastre.
    ( hai c’am ametit’o si eu; mai aveam putin si rescriam „stairway to heaven” iar intentia era mai degraba ” unde e iluziile mele , care le’am avut
    c’am visat vitei si vitele de’aia le’am pierdut”)

  8. Trepte spre Rai zici, Ciupico? Vezi tu cum e cu Raiul autohton acuşica. Să vezi tu cum zboară milioane de îngeraşi prin conturile ălora de pun borduri în statistici! Şi pe toţi pereţii, gardurile, stâlpii şi tomberoanele patriei iubite, sub formă de afişe!

  9. da domnu Constantin, de cîte ori trec prin urbele românesti îmi reamintesc de un proiect neînceput , acela de a scoate un album cu foarte , foarte putin text numit „urîtul la români”. si cînd spun urîtul , nu ma refer la mizerie!
    începînd de la gardurile alea noi cu turturi si leisori de ghips) la bordurile vopsite pe kilometri, la case nascute din case de schimb , blocuri pamîntîi si tomberoane colorate. si multe , multe afise într’un exhibitionism national ; abia astept sa vad godemicheturile pe (sub) lodenurile electorale ca tot ati atins si dumneavoastra si mordechai subiectul zilele trecute.

  10. Ciupico, dacă bugetul îmi face o bucurie, îmi cumpăr aparat de fotografiat şi devin şi eu coautor! 8 MP sunt de ajuns? Pentru că Bucureştii sunt plini de urâţenia asta poleită, cu damf de „occident”!
    Să ştii că ideea ta nu e rea! Poate fac o rubrică de genul ăsta pe celălat blod: urâtul nostru cel de toate zilele!
    Aştept să te văd, dacă vii în Bucureşti. Coordonatele mele ţi le dă Mordechai.
    Nu cred că nu l-ar interesa subiectul, iar la Constanţa e unul dintre moţurile rahatului naţional! Aşa că va fi un capitol aparte!
    Ce zici Mordechai, faci şi tu poze?

  11. referitor la sondajul de pe blogul dumneavoastra; ce ne facem daca iese zeus peste un an si începe a cînta: „merit eu sa fiu iubit , tocmai de voi eu care am mai gresit”? sa vedeti la ce procent se duce ca stiti si dumneavoastra ce simtitor e poporul la Aurelian Andreescu !

  12. Cantec de lebada va fi daca se screm cei inamici si-i gasesc un contraoponent carismatic si de calibru greu. Scoate marinarul tot felul de scremete electorale pentru ca nu s-a iscat inca un oponent adevarat. Cu 8 ani in urma nici nu sufla in fata lui Iliescu!

  13. Nu am reuşit să găsesc un adjectiv cat de cât amabil pentru a descrie fotografia.
    Partidele politice şi politicienii români există pentru că există şi există pentru că există. Exista.
    Nu mai reprezinta de mult grupuri sociale distinctive si nici principii distincte şi coerente.
    Nesimţiţi.

  14. alta intrebare, pentru Diaconescu si raspunsul sau:
    „ROMPRES: Ce vă individualizează în comparaţie cu ceilalţi candidaţi?
    Cristian Diaconescu: În primul rând, faptul că am dovedit la cel mai înalt nivel că sunt capabil să reprezint cu demnitate interesele…”

    Cred ca asta e specialitatea sa, sa reprezinte cu demintate, partea cu primaria e mai grea.

  15. @ mathei
    De contracandidat tot zic şi eu cui stă mă asculte ( mai ales Nea Stere).
    Deocamdată singurul care a fost capabil să-l doboare a fost Jim Beam.

    @ Constantin Gheorghe
    Păi încă n-am nicio interdicţie. Dar să întreb la CNA dacă e voie cu roşcate.

    @ Alandra
    Vezi un răspuns de al meu de mai sus. Nu cred că neapărat politica se face doar după metoda cap în gură.

    @ semanticu
    Da, da’ şi mai grea e partea cu preşedinţia. Asta apropos de reprezentare, frapiere şi urlete de om matol noaptea prin grădina palatului. Şi acum nu de Cristi vorbesc.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

- A word from our sponsors -

De citit

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...