Una care chinuie azi blogosfera e aia iberică, din ciclul cânili şi rumânu’ !
Ailaltă, de la Bădin, e aia cu vuitonu’ şi rumânu’. Amândouă au în comun ciordismul. Acu’ veniţi voi şi elaboraţi pe subiect.
Una care chinuie azi blogosfera e aia iberică, din ciclul cânili şi rumânu’ !
Ailaltă, de la Bădin, e aia cu vuitonu’ şi rumânu’. Amândouă au în comun ciordismul. Acu’ veniţi voi şi elaboraţi pe subiect.
- A word from our sponsors -
La aia iberica as zice: gitanu’ tot gitan oriunde-ar fi .
Aia cu ciordeala cre’ ca e cu referire la regretatul Baiesu : „Fura-ma frumos” 🙂
Bine… da’ ce are cu bieţii câini ?
Eu am înţeles faza cu rumânii, dar cu câinii… Oare doamna Brigitte ştie?
Nu ştiu ce culoare au ciorditorii, cu unii se mai practică, din alte motive, şi la noi acest tip de discriminare. Câinii au voie, în schimb, peste tot. Suntem mai europeni, e clar! 😉
Trecând serios la subiect, nu pot să nu remarc că niciun oficial român nu a luat nicio poziţie şi sunt iar depăşiţi de situaţie. Dar e week-end şi azi se împart găleţi şi baloane galbene prin ţară…
Eu cred că am desluşit taina: ciorditorul era un ciobănesc mioritic.
Corina să ştii că a luat poziţie. Şi încă foarte hotărât. Vezi pe blogul ei. E drept că actualii guvernanţi erau ocupaţi cu manufacturarea de biluţe nazale…
Pe Corina am citit-o şi am lăudat-o încă de ieri. de la ea am şi aflat. Mă refeream la ăilalţi. Măcar de ar înregistra la OSIM invenţia cu biluţele 😛
Crina, lor li se bălăngăne. Anunţul ăla e lămâie cu sifon. Păi mor rumânii prin pârnai, sunt cocoaşă de exersat şuturile tuturor şi li se rupe ăstora.
Nu vezi… Orban e ministru al transporturilor. Candidează la primărie. Între timp trenurili deraiază, avioanele pică în cap.
Sigur, nu a băgat Orban ranga pe şina de cale ferată, da’ ziceam şi eu…
Li se bălăngăne până mai au ce, dar nu mult. Imediat nu mai avem nici avioane, nici trenuri şi nici … nimic. Să vedem atunci cum o să ni se bălăngăne nouă de ei 😉
Măi, sigur nu era o săgeată liberală pe post de rangă?
Nu, Crina. Că Orban îmi e chiar simpatic. Da’ mă uitam aşa prin curte şi mă întrebam dacă luna asta să-i pontez pe ăştia sau să le tai leafa.
Nouă nu ni se balăngane ! Nouă ne unduie, ni se leagănă cu graţie.
Io zic să le dai leafa, dacă îţi e cu putinţă, dar să le umbli la sporuri şi la celelalte conturi. Ca o recompensă…
Păi… na. Ştii ca le-o dăm oricum. Leafa. Şi ei ne-o dau nouă. Nu leafa.