AcasăBuletinul de stiriEinstein şi divinitatea

Einstein şi divinitatea

„Science without religion is lame, religion without science is blind.” – acest aforism al lui Einstein a devenit celebru. Şi a fost folosit pentru a justifica bigotismul iraţional. Cu precădere în zonele neoprotestante ale Americii. Dar nu numai.

O scrisoare a lui Einstein, vândută recent la Londra, în cadrul unei licitaţii, ne arată ce gândea Einstein de fapt.

„The word god is for me nothing more than the expression and product of human weaknesses, the Bible a collection of honourable, but still primitive legends which are nevertheless pretty childish. No interpretation no matter how subtle can (for me) change this.”

Subiectul este, neîndoielnic, controversat. Şi poate naşte mari dispute. Şi nu de ieri, de azi. Dacă şi cum ne raportăm la divinitate rămâne o opţiune personală. Personal cred că, dincolo de componenta mistică, apartenenţa la o religie, la o credinţă ţine, mai ales, de identitate. Dar, când vine vorba despre acest subiect, nimeni nu deţine răspunsul corect. Nici măcar extratereştrii evocaţi de Vatican.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

14 Comments

  1. da , l’o fi cautînd si el ca politistii pe elodia! macar ei au descoperit ceva shit între comarnic si sinaia. se vede ca de aia stiu mai mult .

  2. Credinta este, intr-adevar, o optiune personala. Mie nu-mi plac oamenii care-si etaleaza excesiv apartenenta la o credinta anume, dupa cum nu imi plac cei care se bat cu pumnul in piept ca nu cred in nimic.
    O zi buna, Mordechai!

  3. orice om cu bun-simt si o inteligenta peste medie stie ca religiile sunt absurde, false si daunatoare. poti crede si fara apartenenta la o religie, ba chiar as zice ca poti crede NUMAI fara apartenenta la o religie. personal, sunt ateu, nu impun insa nimanui punctul meu de vedere.

  4. „The eternal mystery of the world is its comprehensibility.” a inteles totusi ceva 😉

    Interesant postul tau…. nu aveam cunostinte despre ideile marelui geniu referitor la religie…. nu ma uimeste afirmatia lui…il inteleg.. nu e usor sa fii un geniu……

  5. Relatia cu divinitatea e intr-adevar bine sa fie personala. Am avut sansa sa traiesc cativa ani in Israel si sa vad direct unde poate duce institutionalizarea acestei relatii. E oribil ce isi pot face oamenii unul altuia pentru ca adopta ritualuri diferite in relatia cu acelasi Dumnezeu. Desi evreii de toate riturile, crestinii de toate riturile si musulmanii de toate ritutile cred exact in acelasi Dumnezeu, diferentele de interpretare si ritual sunt suficiente pentru a se uri, sicana si ucide unii pe altii, atat intre religii cat si in interiorul acelesiasi religii.

    Asa ca pentru mine relatia cu divinitatea e una personala, fara talmaci si mijlocitori. Adevarul meu nu e neaparat singurul adevar posibil si nici nu ma face superior sau inferior altora. Nu e in relatie cu altii. Cel mai frumos lucru mi l-a spus un prieten israelian: „dupa ce petreci o noapte singur in desert sub cerul liber, intelegi de ce aici oamenii l-au inventat pe Dumnezeu”.

  6. Te pot asigura că şi între cultele creştine, la fel de bine şi între ramurile islamului există aceaşi ” frăţească” înţelegere şi apropiere.
    Dar asta are de a face cu slăbiciunea şi prostia noastră.

  7. Zexe:
    „diferentele de interpretare si ritual sunt suficiente pentru a se uri, sicana si ucide unii pe altii […] in interiorul acelesiasi religii.”

    Nea Stere:
    „Te pot asigura că şi între cultele creştine, la fel de bine şi între ramurile islamului există aceaşi ” frăţească” înţelegere şi apropiere.”

    Mordechai:
    „Dar şi mai interesant e când spunem acelaşi lucru şi, totuşi, nu ne înţelegem între noi. „

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor,...

- A word from our sponsors -

De citit

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...

Locuri de poveste: Trăbulești

Într-o epocă în care interesul turiștilor pare să se îndrepte mai ales către destinații exotice, există un loc aparte de care, probabil, puțini au auzit: Trăbulești. Turiștii dornici de frumos, de peisaje încântătoare și de autentice incursiuni culturale, nu vor găsi aici nimic care i-ar putea interesa....

Post-istorie sau preistorie

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și instalarea temeinică și permanentă (părea pe  atunci!) a lumii unipolare, Fukuyama s-a grăbit să anunțe sfârșitul istoriei. Conform acestei ipoteze, navigam în apele veșnic calme ale post-istoriei. Umanitatea era ferită de acum de  sezoniere confruntări ideologice, căuutări ori rătăciri. Hegemonia americană...