AcasăRabbi ziceNon idem est...

Non idem est…

Putem vorbi despre exact acelaşi lucru şi să nu ne înţelegem între noi.  Pentru că ne îndrăgostim iute şi definitiv de propriul adevăr, ne lăsăm seduşi de luciul propriei argumentaţii încât devenim imuni la argumentele celuilalt.

Dar şi mai interesant e când spunem acelaşi lucru şi, totuşi, nu ne înţelegem între noi. Uite, de exemplu cum ar fi dacă am vorbi despre o anume situaţie nu tocmai plăcută pentru un bărbat ? Cine şi cum ar spune ?

Nea Stere: jale, nu i se mai scoală cariciu’ !

Expertu’: pare afectat de o anume disfuncţie erectilă.

Snobul pudibond: e inadecvat acolo… jos.

Zexe: naşpa, a mierlit Pinochio !

Zexe e tovarăşul de table al lui nea Stere. Şi personajul pe care nea Stere îl urăşte sincer şi definitiv. „Cum bre, el trei puluri, eu unul… Zaru’ la mine… pulu’ meu la patru…dau 2-1. El dă 6-6 ? Nu e porc ?”

Să vedem. Un alt exemplu. Vorbim despre alegerile locale.

Nea Stere: toţi e bagabonţi. Să-i voteze Cotea !

Expertu’: absenteismul e, în definitiv, expresia lipsei unei autentice opţiuni.

Snobul: dragă, într-o democraţie ca-n vest… individul are dreptul de a nu-şi folosi dreptul… de vot.

Zexe: dă-i bre dracu’, ce mi-a dat ei mie ? 4-2 poartă-n casă… stau acasă şi mă fac muci !

Cred că acum s-a înţeles ce încercam să spun. Gândurile astea mi-au fost prilejuite de recitirea unor motivaţii ale Curţii Constituţionale.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

22 Comments

  1. Pot sa va contrazic?.
    Nu sunt nici ravase, nici bilete de papagali, ci ulei de floarea soarelui. Este planta care se învârte dupa soare ( Ra la egipteni sau Zeus la greci. )

  2. CC – capete de cauciuc . Condoms. Schweinhund .
    Hotărârile desfiinţate de CEDO au trecut şi pe la CCR. Aproape toate.
    N-au jenă şi nici teamă de ceva.
    Mi-a explicat mie cineva cum stă treaba cu „frica” asta. E bună la casa omului câteodată.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...