Putem vorbi despre exact acelaşi lucru şi să nu ne înţelegem între noi. Pentru că ne îndrăgostim iute şi definitiv de propriul adevăr, ne lăsăm seduşi de luciul propriei argumentaţii încât devenim imuni la argumentele celuilalt.
Dar şi mai interesant e când spunem acelaşi lucru şi, totuşi, nu ne înţelegem între noi. Uite, de exemplu cum ar fi dacă am vorbi despre o anume situaţie nu tocmai plăcută pentru un bărbat ? Cine şi cum ar spune ?
Nea Stere: jale, nu i se mai scoală cariciu’ !
Expertu’: pare afectat de o anume disfuncţie erectilă.
Snobul pudibond: e inadecvat acolo… jos.
Zexe: naşpa, a mierlit Pinochio !
Zexe e tovarăşul de table al lui nea Stere. Şi personajul pe care nea Stere îl urăşte sincer şi definitiv. „Cum bre, el trei puluri, eu unul… Zaru’ la mine… pulu’ meu la patru…dau 2-1. El dă 6-6 ? Nu e porc ?”
Să vedem. Un alt exemplu. Vorbim despre alegerile locale.
Nea Stere: toţi e bagabonţi. Să-i voteze Cotea !
Expertu’: absenteismul e, în definitiv, expresia lipsei unei autentice opţiuni.
Snobul: dragă, într-o democraţie ca-n vest… individul are dreptul de a nu-şi folosi dreptul… de vot.
Zexe: dă-i bre dracu’, ce mi-a dat ei mie ? 4-2 poartă-n casă… stau acasă şi mă fac muci !
Cred că acum s-a înţeles ce încercam să spun. Gândurile astea mi-au fost prilejuite de recitirea unor motivaţii ale Curţii Constituţionale.
Adica judecatorii CC dau cu zaru’ si in functie de ce pica dau verdictul ? Demult banuia moshu’ ceva.
Nici măcar. Verdictele ca verdictele, da’ să vezi motivările.
Ah , cu motivarile e simplu : le scot din placintzele ca ravasele.
Care plăcinţele ? Care răvaşe ? Că alea-s bileţele de papagal(i) !
Pot sa va contrazic?.
Nu sunt nici ravase, nici bilete de papagali, ci ulei de floarea soarelui. Este planta care se învârte dupa soare ( Ra la egipteni sau Zeus la greci. )
Florine ai şi tu dreptate. Da’ ulei o fi sau halva ?
PS.
Iar uleiul întotdeauna se ridica deasupra apei precum alte subproduse umane.
Corect. Ulei e.
De unde putem trage concluzia ca Zeus ajuta la producerea… uleiului.
Sau că unii judecători sunt unsuroşi.
sau ca am nimerit-o noi intr-o tara cam dubioasa. intru totul.
Ina, ţara e faină. Dar noi mai avem de lucrat la năravuri.
O mai fi detergent pt. ei?
Vorba lui nea Stere, nici arielu’ nu curătă ca un 7,69.
7.62
Corect. Ce oi fi gândit eu cu 69 ?
Sau detergent compact de 5.56.
Asta era geco, nu ? Că la chestii de aste nu mă pricep neam.
E detergent tip NATO.
Nu mă bag.
CC – capete de cauciuc . Condoms. Schweinhund .
Hotărârile desfiinţate de CEDO au trecut şi pe la CCR. Aproape toate.
N-au jenă şi nici teamă de ceva.
Mi-a explicat mie cineva cum stă treaba cu „frica” asta. E bună la casa omului câteodată.
E simplu. Pentru noi Curtea Constiuţională reprezintă (sau ar trebui să reprezinte) o instituţie fundamentală, reper etc. Pentru ei e doar loc de muncă.