AcasăOy-oy!Ce nu stia Confucius

Ce nu stia Confucius

„Dar cel mai greu e sa cauti o pisica neagra, intr-o camera scufundata in intuneric… Mai ales daca acea pisica nici nu exista”- spune Confucius.
Amicul Vasile asculta, mormaie:
-Aia zice Confucea ala?
-Da…
– O zice el… da’e bou! Pisicile are ochii luciosi.
Incerc sa-i explic, sa… inutil.
– Ala e bou, am zis. Zici ca-i filosof, ha? -stramba Vasile din nas. Pai filosofie cu pisici face toti.

Are dreptate. Vasile. Metafizica trebuie aplicata la codobatura de stanca sau eventual la guntacul cu gusa, dar in niciun caz la pisici negre. L-am taiat pe Confucius de pe lista. Maine vine iar Vasile. Il dezbatem pe Nietzsche. Poimaine e Cioran.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

11 Comments

  1. Sper ca Vasile să-i rezolve şi pe ăilalţi!…

    Confucius se chema, de fapt, Kung-Fu Ţî, fiindcă-i plăcea să se bată. La ce te poţi aştepta de la unul ca el?…

  2. Mordechai, prietene, nu ştiu ce culoare aveau mâţele alea care nu m-au lăsat să dorm toată noaptea, dar sigur nu le sclipeau ochii! Că dacă le luceau, puteam arunca dracului cu ceva după ele! În schimb, cu vocea stăteau bine. Nea Stere al tău nu are o soluţie pentru acest caz? Confucius sigur nu poate oferi soluţii!

  3. Nea Stere are soluţii pentru orice. Necazul e că rar funcţionează.
    Şi e şi porc uneori. Când l-am întrebat dacă nu pot fi calmate mâţele lui, care sunt în călduri şi scot sunetele alea … ca scâncetul de copil, m-a invitat să le bag eu deştul în… să le liniştesc. E un porc.

  4. Porc, porc, dar ca să aplici sfatul lui, trebuie să prinzi pisica, aia fiind neagră şi afară întuneric, situaţie echivalentă cu a spune că pisica neagră nu există, pentru că nu-i strălucesc ochii! Bine, şi unde duce raţionamentul ăsta? Dar-ar boala-n voi de mâţe!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...