AcasăCamera de gardaNe-am făcut de eurovision

Ne-am făcut de eurovision

E drept că Eurovisionu’ a devenit o panaramotecă jalnică, da’ tot de hândel ne-am făcut.

O luăm pe degete ? Piesa n-a fost chiar catastrofală, dar nici o mare creaţie. Şi nu stau să ciulesc urechea să văd dacă seamănă cu piesa lui Bustamante sau cum îl cheamă pe ăla. La iorovision de multa vreme toate piesele seamănă cu ceva. Ăsta fiind un concurs de imitaţii consacrat.

Am intrat primii în concurs. Nasol momentu’. Cântăcioasa noastră a luat-o pe mirişte rău de tot. Adică prestaţie mediocră, melodie prăfuită, show plicticos. Locul 20 e muncit.

Acu’ mie mi-a plăcut franţuzu’ şi ansamblul său de femei cu barbă. Şi ce dacă ? S-a votat, conform tradiţiei, pe coterii. E drept că şi când l-am trimis pe Trăistariu tot aşa s-a votat, da’ măcar atunci am mişcat şi noi puţin.

Vestea bună e că măcar de acum încolo suntem scutiţi la preselecţia naţională de eterna Nico. Sper.

Gata, iorovisionu’ l-am rezolvat. Acu’ urmează campionatu’ european de fotbal. Facem praful fin şi acolo. Pe urmă olimpiada. Aia e. Succesuri, bre !

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

30 Comments

  1. Protestez vehement. Conform informatiilor moşului (pe surse ) in dimineata ” de dupa” rezulta ca ” am castigat ” . Sâc !
    PS
    Nu spera sa scapi de Nico,vei avea dezamagiri crunte.

  2. Nici măcar la coadă n-am fost primii. Că ne-au scos căpşunarii şi fraţii moldoveni.
    Eu mă gândeam ca pe viitor iorovizionu’ să se simplifice. Nu mai batem drumurile, nu mai trimitem rahaturi de cântece, ci trecem direct la votare, ca e tot aia.

  3. Avea Călifaru o propunere, să-l cumpere Gigi şi să-l ducă la el la Palat. Oricum behăie cântăreţii ăştia, aşa poate vor behăi mai bine oile. Măcar e natural şi avem pe cine vota 😀

  4. Vot canci – pe linie ! lol
    Eurovision a lansat ABBA şi atât.
    Cred că toţi concurenţii de acolo sunt nişte mari necunoscuţi. (mai putin la ei acasa)
    Era normal să câştige ruşii anul acesta, cel puţin dintr-un singur motiv. Dracul ăla care a cântat a fost susţinut de un Stradivarius „mânuit” de unul dintre cei mai mari violonişti ai momentului.

  5. Pssst ! Psss! Alandra, goanga asta cu „ABBA şi atât” am mai auzit-o. Nţ. Ne uităm puţin la history şi mai găsim nişte Nena, Celine Dion, Secret Garden, Johny Logan etc.
    Cu mimarea cântatului şi cu stradivariusu’… mai vorbim. La fel şi cu ” unul din cei mai mare violonist” că mai avem un perlman, kennedy, etc. etc. Hai să nu confundăm Cirque du soleil cu Scala.

  6. lol@satmareanca. Nici nu vreau să mă pun cu Mordechai.
    Recunosc , nu sunt o specialistă şi nici melomană nu sunt; dar cunosc atât cât trebuie uneia ca mine (care lucrează într-o fabrică ) .
    Am auzit şi de Scala şi de I.Perlman şi de Menuhin.

  7. Securizdă:)
    Da’ dacă îţi povestesc ce securizdă bună mă întreba pe mine de sănătate prin’88. Ea îi dădea cu străinii duşmănoşi cu care aveam eu de a face – vara, soare…- şi eu mă holbam la super-bustu’ ei.
    Nea Măcelaru în schimb, aşa îl chema şi era plutonier, n-avea bust. Da’ avea o stângă iute cu care mă trimitea la gustat tencuiala de pe pereţi.
    Pe urmă iar venea ţâţoasa prietenoasă…

  8. Nu-i timpu’ pierdut. Bătaie n-am luat nici eu. Mi s-a explicat asta pe îndelete de către nea Măcelaru înainte de a mi se da drumul. Mi s-a arătat şi uşa de la dulap de care mă lovisem singur.

  9. E am bisect, prietene! Nu prea cresc succesurile în vremurile astea! Dovadă? Ne-am pricopsit cu două campanii electorale!
    Decât să ne măcelărească ăia la fotbal, mai bine am renunţa! Inventăm o căcare, ceva, şi scăpăm de umilinţă! Una e să te bată ăia pe teren, alta e să fii învins de cine ştie ce virus exotic, de n-a auzit medicina de el!

  10. Şi la anu’ tot două campanii electorale vom avea. Cel puţin.
    Nu. La meciul cu Italia prezenţa obligatorie. Bumbescu o fi el bătrân, dar trebuie convocat. Sunt sigur că încă nimereşte tibia.

  11. Revenind la subiect.

    Aseara i-am vazut pe baieti. Erau tare veseli. Inca ma mai intreb de ce!

    Dar cel mai mult mi-a placut la ei ca comentau (scuze, cacofonie voluntara) cum ca si la altii melodiile semanau cu altele. Ei da, asa argument mai rar conitza 🙂

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....