Întâi citesc la Oana. Oana Dobre. Mă dau isteţ şi zic: nu mă las eu aşa uşor păcălit, glume de week end. Deşi ştiu că Oana nu exersează umorul dihorian. Dar mă dau prudent.
Pe urmă intru la Mile în blog. Citesc acelaşi text. Acu’ farsa pare elaborată. Şi nu vreau să pic de pescăruş. Că azi am avut telefoanele închise, televizorul scos din priză…
La final vine confirmarea. Şi rămân cu perplexitatea în erecţie. Ce mama dracu’ ? Ce puşca lu’ Iancu Jianu se întâmplă pe la antene ? Nu vând şi nu cumpăr elogii, dar Mile era vocea anetenei. Mile era o voce .., punct.
Da’ de ce cozorocu’ lu’ nea Stere vorbesc eu la trecut ? Că nu-i prohod. Ok. Asta e. Mile a demisionat de la antene nu din blogrollul meu. Şi cu asta basta.
Mile, nu-ţi zic „Baftă”, frate ! Că nici eu, nici tu nu suntem atât de idioţi încât să ne bazăm pe baftă ! Îţi spun în schimb: fă ce ştii tu că trebuie să faci, nu ce îţi spun alţii că ar trebui să crezi că trebuie să faci. Şi în rest… noi tot pe aici ne găsim.
Textul de mai jos e preluat de pe blogul Oanei.
Breaking News: Mile Carpenisan, reporter special Antena 1, si-a dat demisia. Vom reveni cu detalii.
Jurnal, prima stire
Cap video: Jurnalistul de televiziune Mile Carpenisan si-a dat astazi demisia din Antena 1, post la care era angajat de 10 ani. Intr-o vreme in care Europa isi schimba harta, Carpenisan a fost cel care a pus Antena 1 pe harta televiziunilor de success din Romania: transmisiunile sale din razboiul din Iugoslavia au propulsat postul tv inaintea rivalului Pro TV pentru prima data. Iar dupa asta, a devenit unul dintre jurnalistii pentru care mapamondul nu e decat o colectie de locatii in care atunci cand izbucnesc subiecte va fi primul ajuns si cu camera instalata.
Beta
In cei 10 ani de Antena 1, Carpenisan si-a predat de fiecare data la timp materialele. Astazi, a venit timpul sa-si predea legitimatia. Doar pe cea cu sigla Antenei, nu si pe cea de ziarist. Se desparte de postul in care munca i-a fost si viata, dar si risc de moarte- fara sa faca liste de motive, fara sa insire picaturile stranse in aproape jumatate de viata, care astazi au umplut paharul. Lasa, totusi, sa se inteleaga, ca ceea ce s-a strans in pahar a prins cu timpul un gust amar.
Sincron: De ce ai ramas in Antena 1 10 ani?
Pentru ca am crezut in ceea ce mi-a spus Sorin Oancea, si anume Antena 1 este viitorul meu. Pentru ca cel mai mult am respectat un om din Antena, si acela e Sorin Oancea si pentru ca am sperat ca Antena 1 va vedea candva ce am facut eu pentru aceasta televiziune.
Cei care vor, totusi, sa vada ce a facut Mile Carpenisan pentru Antena 1 au de parcurs un drum foarte scurt: pana la arhiva televiziunii din Baneasa. Acolo ii asteapta sute de casete video pe care Mile Carpenisan a filmat dezlantuirea stihiilor din oameni si natura: razboiul din Irak si cel din Kosovo, revolutia din Belgrad, rapirea ziaristilor romani in Bagdad, infruntarea dintre un reporter convins de adevarul spuselor sale si un presedinte fara prea multe convingeri, tsunami-ul din Indonezia, inundatiile din Banat si Moldova. Mii de transmisiuni in direct si de stiri care au creat si intretinut doua brand-uri de presa: Observatorul si Mile Carpenisan. Insa numai unul dintre acestea mai este, acum, proprietatea Antenei 1.
Sincron: Ai plecat tu din Antena 1 sau a plecat Antena 1 din tine?
Antena 1 mi-a curs prin vene, iar eu astazi mi-am taiat venele, dar nu m-am sinucis.
Cei care vor sa inteleaga de ce a plecat Mile Carpenisan din Antena 1 trebuie, insa, sa iasa din arhiva. Sa-I priveasca pe oamenii din jur, sa vada pe ce fotolii stau si cum s-au catarat acolo. Sa ii intrebe cum pot sa uite ca respectul nu are functie, jurnalismul nu are hormoni iar dreptatea nu are ranchiuna. Sa incerce sa inteleaga de ce au uitat ca si ei credeau, candva, mai mult in meserie decat in razbunari absurde. Si, in final, cine va avea toate curiozitatile astea, va afla ca Mile a castigat, azi, singurul razboi care conteaza: cu sine insusi.
Oana Dobre
- A word from our sponsors -
Dle M&M,
am ajuns la trista concluzie ca ,pentru Romania, nu exista salvare nici peste 50 de ani. va rog sa ma credeti, am vazut lumea ,din America pana in Siberia , dar popor mai rau decat poporul roman nu am intalnit. Invidia si tradarea , lipsa raspunderii si delatiunea, incultura si puturosenia sunt doar cateva din ” calitatile ” romanilor. ne laudam cu Eminescu dar uitam sa spunem ca Eminescu era de fapt Eminovici , ca s-a format ca om in Germania, etc. Episodul din cimitir, cazul Mile , etc. etc. ne arata nivelul subteran unde ne situam ca natie. La noi totul e de vanzare, la noi minciuna si hotzia troneaza , totul e nonvaloare. Se dovedeste inca odata ca ne-am format ca si popor prin contopirea penalilor imperiului roman cu bastinasii.In afara de cateva oale de lut , toate tezaurele descoperite pe teritoriul Romaniei provin de la popoarele migratoare. Vestita ” closca cu puii de aur ” provine de la germani. Noi insa am ales sa alegem pe urmasul mongolilor si sa-i dam acestuia scaun domnesc. M-a doare inima cand scriu aceste adevaruri dar cred ca fara ele nu avem sansa reala a unei transformari in mai bine.
Vă înţeleg perfect şi dezamăgirea şi vehemenţa. Pe care uneori le împărtăşesc şi eu.
Dar cred că românii nu sunt nici mai răi, nici mai ticăloşi decât alţii. Uneori însă aşa par.
Sigur, nu poţi drege ceva înainte de a recunoaşte că e stricat. Iar la noi stricăciunea vine de foarte adânc.
Atât de adânc încât putem fi tentaţi să o luăm drep parte a destinului naţional.
Rămân, totuşi, un naiv incurabil şi un optimist… vindecabil. Şi sper că…
Sunt sigura ca nu a facut-o fără motive serioase.
Foarte probabil. Despre ce nu ştiu nu vorbesc.
Nu-i cunosc motivele, aşa că nu pot comenta foarte multe. În ultima vreme a apărut mai rar pe sticlă şi mi s-a părut oarecum marginalizat. De bun era foarte bun, cu „sticla” era foarte bun prieten, posibil că sunt ceva trădări româneşti la mijloc…
După zece ani de succese, o despărţire este dureroasă, ca orice despărţire, şi, firesc, naşte semne de întrebare. Sunt sigură că Mile îşi va găsi locul altundeva, deşi lui îi stătea bine cu antene 🙂
Nici eu nu le ştiu. Şi, oricum, singurul care are dreptul să vorbească e chiar Mile.
Locul lui era acolo. Sau aşa credeam noi. Dar locul ţi-l mai şi faci. Sper atât: să nu-l văd în ogradă la Eol.
În rest… îmi stă mintea la comentariul lui Klaus Steinberg. Simt nevoia să-l contrazic… şi îmi e greu.
Şi eu am rămas cu gândul la comentariul lui Klaus S. Am văzut că ai avut o tentativă de combat, dar ai renunţat rapid.
Nu-mi place să spun că avem conducătorii pe care îi merităm, dar nici nu facem nimic să merităm mai mult. Asta n-am fost io! Dar, zău, când mă uit în jur ca lumea, şi o fac destul de rar, îmi vine să-mi iau lumea în cap şi să dispar. Trădările şi mâncătoria ne omoară ca popor.
Iar ajung departe, când aici Mile era subiectul. Ca să închei, oriunde va merge va ieşi la suprafaţă. Orice sfârşit e un început. Succes! 🙂
Da, măcar formal am vrut să nu fiu de acord… n-am avut cum.
De acord cu tine.
E foarte, foarte trist tot ce se intampla. Si eu am ramas uluita citind articolul de pe blogul lui Mile si interviul acordat Oanei. Mile stie cel mai bine de ce a facut acest pas. Dar felicitari tie, Mordechai, Crinei, dlui Klauss, tuturor celor care si-au exprimat solidaritatea. Mi se pare foarte important ca oamenii de valoare sa fie sustinuti in momente de cumpana. Mile Carpenisan e un mare nume si sunt convinsa ca va izbandi oriunde se va duce. A spus clar ca legitimatia de ziarist nu si-o preda. Si il felicit pentru asta. Eu, dupa cum unii stiu, am fost ziarist – stiu ce lume e asta si cate e de greu sa tii standardele sus, sa nu te cobori doar din tentatia de a aparea pe prima pagina sau a raspunde criteriilor de rating..
Din pacate, si eu trebuie sa recunosc caii dau dreptate dlui Klauss.
Numai bine tuturor si sper sa auzim vesti de la Mile.
Mile e un luptator si un supravietuitor … in toate !
Zborul lui e senin, are puterea asta, singur nu va fi niciodata, dovada eu, noi, voi… 🙂
Ziveli Mile !
Cei care l-au ” pierdut ” nu l-au meritat !
Mile e Mile si cu asta am zis !
respecte si pretuire,
Sibilla
@ Mordechai @ Satmareanca:
Va multumesc pentru sprijin. Si acum chiar nu am nici o problema sa va multumesc si pentru ca ati apreciat clipul meu…de fapt facut pentru Sorin un om de care m-am lipit si pe care l-as vota azi daca as sta in Bucale.
No comm.
Unu : ca nu inteleg ce tragedie e in alegerea cuiva sa faca o schimbare-n cariera la un moment dat. Inteleg ca omul a demisionat, n-a fost dat afara.
Doi : generalizarile domnului KS si-ar primi o replica neconforma cu blogul al carui „proprietar ” chiar il respect.
Deci : no comm.
@ Corina Creţu
Corina, absolut de acord. Noi ne rumegăm perplexităţile, dar cel care ştie cel mai bine ce are de făcut e Mile.
Ştiu doar că rămâne un prieten drag.
Să auzim de foarte bine, Corina.
@ sfinx
Subscriu !
@ moshcalifar
Nu e o tragedie. E totuşi, hai să recunoaştem, trăznitoare vestea. Pentru ca Mile era antena 1. Chiar cred că acolo era locul lui. Dar mă repet.
Domnul Steinberg, are în bună parte dreptate. Îţi spun ceva, moşule, doar cineva care iubeşte profund acest popor poate fi atât de cătrănit, de furios, de dezamăgit. Aşa că nu de replici e nevoie, ci de sfat şi luare aminte. Cred eu.
Preţuirea e reciprocă, moşule.
Mile,
Nu ai pentru ce ne mulţumi. Pentru asta există prieteni.
Repet: tu ştii cel mai bine ce e de făcut. Eu cred că locul tău era acolo. dar nu ce cred eu contează.
Când şi dacă vei socoti necesar vei spune tu ce te-a mâhnit. Dacă nu… nu.
Deocamdată, Mile, ai renunţat la microfon, nu la voce. Aşa că… bloguim, Măria Ta !
Cate?
8!
Ce 8?
Mile!
Care Mile ?
Cărpenişan.
[…] LUMII | Flavius Obe.. Despre memorie, amintiri si o carte interesanta « Cartea Smillei Mile « Moshe & Mordechai blog Ramanem fara ProTV Chisinau « Decolteu Rasism « Petarde … Curve … Femei in […]