Nu puţini sunt cei care mi-au reproşat canci-votul. Cum, asemenea, nu sunt puţini cei care mi s-au alăturat în atitudinea cancistă. Cei care îmi reproşează absenţa de la vot au argumentele lor, unele dintre ele demne de luat în seamă. Dar când dau peste formulări de genul: ” dacă n-ai fost la vot nu mai niciun drept să vorbeşti, ţi-ai pierdut calitatea de cetăţean !”
Hai să vedem, chiar aşa o fi ? Sa luăm bunăoară cazul turului doi al alegerilor pentru Primăria Generală a Capitalei. Repet ( a câta oară ? ) că nu sunt bucureştean, dar hai să folosim aceste exemplu. Urmează turul doi. În care alegătorii sunt chemaţi să „aleagă”. Ce să aleagă ? Care e alegerea acolo? Albă sau neagră. Acolo avem, la urma urmei, cu un referendum. Există opţiunea A şi opţiunea B. Unde e alegerea ? Sigur, aşa funcţionează maşinăria electorală, dar întrebarea rămâne: care e alegerea ?
În cazul pomenit e vorba de eliminare. De fapt în mai toate situaţiile alegătorul este invitat să opereze un proces de eliminare. Să reduca deci toate acele nume indezirabile şi să opteze pentru cel pe car îl socoteşte mai puţin nociv. Dar astea nu sunt lucruri noi. Mergem mai departe.
Mi se impută că nu merg la vot. Ca să-i votez pe cei care odată aleşi, la rândul lor, nu vor merge la vot, având lucruri mai importante de făcut. Mi se discută calitatea de cetăţean, care e – după o logică bizară- indisolubil legată, zice-se, de obligaţia de a vota. Pentru că, în cele din urmă, cei care îmi reproşează neprezentarea la urne socotesc votul o obligaţie şi nu un drept.
Plătesc biruri către acest stat. Cu ghiotura. Din banii mei am plătit foarte multe borduri. Multe Touareguri. Case în Mihăileanu. Asfaltări. Numărări de ouă. Şi încă foarte multe. Aşa că, în ce mă priveşte, cred că mi-am îndeplinit obligaţiile de cetăţean. Atunci când, însă, vine vorba despre dreptul de vot, eu, şi ca mine mulţi alţii, am decis să nu votăm dacă nu avem ce vota. Şi să ne exprimăm astfel o opţiune. Opţiunea noastră. Pe care ne-am îngăduit să o formulăm în aceşti termeni. Şi nu în termenii impuşi de tuşul ştampilei.
Atunci când un produs nu se mai vinde, cei care îl produc îşi pierd pâinea. Sau schimbă ceva. Altfel rămân pe drumuri. Aşa e şi cu votul.
Nu pledez pentru absenţa de la vot. Dimpotrivă, o spun răspicat: dacă vă regăsiţi în vreunul din numele de pe listă mergeţi şi votaţi-l ! Dar dacă nu… nu. Este dreptul vostru.
S-a trăncănit, lăudat, zbierat pentru votul uninominal. Îl avem. Puteţi vedea deja aici şi aici care sunt roadele acestui sistem de vot.
Aşa că mergeţi la vot. Sau nu. Iar dacă refuzaţi să mergeţi să nu vă închipuiţi că sunteţi cetăţeni mai puţin demni de stimă decât alegătorii profesionişti de la Ştefăneşti, de exemplu, care rupeau uşile secţiei de votare înghesuindu-se să „îşi exprime dreptul democratic”.
Merg cert, acum e o ambitie personala : vreau sa aibe dragastolo si bocu o „surpriza” placuta.
Cum spuneam: dacă ai ce vota mergi 🙂
Mordechai,
Mersul la vot este un drept, nu o obligatie.Este vorba de dreptul de a alege, nu de obligatia de a alege.
faptul ca nu iti exerciti acest drept, indiferent de motivele tale, nu te face sa fii mai putin cetatean sau mai mult cetatean.
Sincer, eu consider ca, daca nu merg la vot, nu mai am dreptul moral sa ma pling, caci i-am lasat pe altii sa decida pentru mine. Practic nu am facut nici un efort sa incerc sa modific ceva. Chiar si un vot poate conta uneori. Tocmai pentru ca platesc taxe, nu vreau sa las la voia sortii utilizarea acestor taxe.
Presupunind ca as fi acum in B, as merge la vot si as vota. Cu doctorul. Nu m-as lua dupa ideile timpite ale lui zeus, cu iliescu, mineri, 322 si alte timpenii de genul asta. Nu pentru ca as avea vreo afinitate deosebita, ci pt ca il consider mai bun decit Blaga. pentru ca, printre altele, Blaga e adoptat, nu are bucurestiul in singe inca de la biberon. Blaga vrea Bucuresti doar pentru ca mai sint strazi fara borduri si parcuri neasfaltate.
Faptul ca Iliescu il sustine pe doctor inseamna doar ca Iliescu recunoaste valoarea.
Revenind, faptul ca unii, printre care si tu, nu merg la vot, este strict optiunea lor. Este practic neexercitarea unui drept (repet, drept, nu obligatie)
Iar neexercitarea dreptului de a vota este pur si simplu o exercitare a dreptului la libera exprimare. Voi va exprimati opinia prin nevot, iar eu respect aceasta optiune.
Nici tu, nici altii, nu pierdeti calitatea de Cetatean al tarii prin nevot. Bravo voua, aveti taria sa va sustineti o opinie, iar eu va respect pentru asta.
Iar faptul ca nu mergi la vot nu ma impiedica sa-mi doresc sa savuram un pahar cu ceva la o terasa din CT, intr-o zi cu soare placut.
Arsulici suntem de acord aici. Chiar simplul fapt că putem avea opţiuni, puncte de vedere diferite şi că nu le putem exprima, le putem discuta, civilizat, respectând opţiunea celuilalt e un semn de civilizaţie şi sănătate. Iar asta mă bucură. Chiar e un semn bun.
Când ajungi pe la mare dă un ţignal şi găsim noi un loc prielnic taifasului şi licorilor.
Iar dacă printre politicieni nu se găseşte niciunul care să fie în stare să mă scoată din casă… nu eu sunt de vină.
O tot repet: mă declar de stânga, deci nu am cu cine vota în ţara asta.
Absenţa de la vot este un vot în sine: un vot de blam.
Orice ar spune politicienii absenteismul este pentru ei o problema. Nu doar cea de ego ranit, deşi marea majoritate au un ego hipertrofiat.
Problema mai mare este una pragmatică: absenţii se pot transforma foarte uşor în prezenti pentru altcineva. Cel mai periculos pentru domniile lor e că acel altcineva va fi probabil un nou-venit care sare din tufişuri, pentru care nu au antidotul pregătit. Iar atunci scapă cine poate.
Băsescu însuşi a sărit din tufişuri la vremea lui.
Absolut de acord, Confucius. Aşa este.
Îmi spunea cineva, pe acelaşi subiect: bine, bă, mă duc la vot, şi ? De unde ştiţi voi că în cabină nu pun ştampile pe toţi ca să anulez votul ?
Sigur, e o logică discutabilă. Dacă mergi la vot în bătaie de joc, poţi la fel de bine să stai acasă.
Iar dacă ajungem la gândul ca trebuie să fim prezenţi doar pentru ca nu cumva cineva să voteze sub numele nostru, atunci chiar devine oblogatorie întrebarea: unde am ajuns ?
Votăm dacă avem pe cine, dacă nu rămânem la canci vot. Nu ştiu cine a afirmat că dacă nu mergi la vot ţi-ai pierdut calitatea de cetăţean, dar nu pot fi de acord. Calitatea de cetăţean ţi-ai pierdut-o odată ce te-ai născut în România :))) Rămânem la stadiul de simpli oameni, care devin cetăţeni doar atunci când pionii „sistemului” merită. Pionii sunt aceeaşi de ani ori chiar zeci de ani. Sistemul ce face pentru noi? Aşadar, canci vot în general, şi vot doar pentru unii oameni 😉
Corect.
Crina, asta e ca atunci când ţi se spune că ai doar două variante: ori bei şi te îmbeţi, ori nu bei deloc. Varianta unui pahar, aşa de moft, de socializare, fiind exclusă.
Vorba lui nea Stere când îi spuneam că dacă mai bea şi paharul ăla se îmbată:
Păi de aia beau, ca să mă îmbăt. Altfel… ce rost are ?
Ştie nea Stere, dar am, totuşi, o obiecţie. Un pahar de vin roşu poţi să-l bei şi în alt scop 🙂
Mă rog, există şi altfel de beţii :)))
Aia ziceam şi eu. Că poate exista şi o a treia opţiune.
Fiul meu (6ani) m-a întrebat scurt, acu’ câteva minute (întâmplător a auzit la tv comentarii pe marginea circului de la Stefăneşti) :
Tu ai votat ilegal ?
P.S.
Mordechai, din banii tăi s-au organizat şi alegerile .
Ăla mic n-are pokemoni la care să se uite ? :)))
Şi din banii tăi. Sâc !
Chiar , şi din banii mei.
Pokemonii de la Cotroceni, Victoria şi Parlament .
Copilul a înţeles perfect că e ilegal votul în Românica. lol
o sa merg, printe…ca e v orba de Sorin.
si am si io oful meu cu bordurile si tuareg-urili..si casili…si alte blitzuri.
anyway….o sa fie mishto…ca incepe euro 2008 si multi romani isi vor indrepta neuronul spre alte kestii.
probabil ca blaga si Sorin vor recurge la striptiz la metrou…ca sa mai fie in atentia electoratului:))
Ina, precum spun: dacă ai de ce, mergi şi votează. La euro eu -repet ca nebunu’ – aştept doar meciul cu Italia.