Bagă banu’ !

Vorbeam acum două zile cu un prieten. Ne scărpinam în creştete a mirare văzând sumele declarate de dragii noştri catindaţi, oficial, ca bani de coşniţă campanie. Şi ne râdeam. Că sumele declarate la oha sunt depaaaaarte de ceea ce se vede cu ochiu liber şi ager. Acu’ e clar ca nu s-a declarat tot. Pen’ că n-ai cum. Dacă îi declari pe toţi, tre’ să declari şi de unde ai. Şi atunci se complică bordura situaţia. Pe urmă din banii de campanie ( declaraţi sau nu ) se mai face un parandărăt cu tipografia unde se fac afişele, cu publicitaru’ etc. Şi mai mănâncă şi gura lu’ candidatu’ patru cercuri şi termopane.

Pe urmă am văzut şi Cirque du insolence de Ştefăneşti. Şi ne-am prins că „e cheltuilei mari la alegeri”. Aşa că nu mai ezităm şi cu ajutorul lui Ciupico am produs ce vedeţi mai jos.

E o leapşă pe care o transimite catindaţilor rotofei şi cu buricul belit. Adică tuturor candidatilor. Să iasă în faţă şi să declare: de unde vin şi unde se duc banii de campanie ?

Dacă vreţi să preluaţi bannerul şi campania… sunteţi invitatii mei !

UPDATE: Prietenul Andrei Bădin preia campania. Şi aduce şi primele cifre. Ne mişcăm şi noi cu talent !

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

47 Comments

  1. Pluralul grandorii, moşule ?
    Dar ai tu idee că e vreun articol de blog la care vor răspunde ei vreodată ?
    Şi atunci ? Facem ciocul mic ? Sau mărim corul cârtitorilor, să se audă ?

  2. Nu , sunt cu un amic (acum chatuieste cu god 🙂 ).
    Corul cartitorilor daca nu e asezonat cu oaresce miscari de strada nu se va auzi unde trebuie. Pe urma cam cate voturi om reprezenta noi astia cartitorii ? 5000-10000 ? putin, tare putin.

  3. Vlad….ăăăă… adică Someone,
    Uite ce îmi spunea mie ieri someone:
    „nu ştiu ce-am putea face mai mult. Nu sunt mioritic, dar asta fac ziariştii, bloggerii, oamenii 🙂 : comentează.”
    Şi tare mi-a plăcut.
    O spun mereu: DE O REVOLUŢIE SUNTEM PREA PUŢINI, DAR DE O RĂZMERIŢĂ TOT NE STRÂNGEM NOI

  4. ma bag si io.

    cu o conditie:
    intrebarea respectiva sa fie adresata „tutulor” candidatilor, si nu doar unui buldog.

    nu de altceva, da parca un salariu de.. doctor, sa zicem, nu prea cred ca ar acoperi costurile unei campanii pe Bucuresti.

    parerea mea 😀

  5. Credeam că e clar că e adresată tuturor. TUTUROR !
    Acum iar ţii să fii foarte obiectiv. Că la vamă lefurile erau aşa de mari că se transformau în milioane la bursă. Hai să nu deschidem subiectul.

  6. Ptiu, să nu vă deochi atunci 😀 Aplecăciunile de rigoare şi la prietenul liberal de stânga…

    Ca să îmi dau şi eu cu părerea asupra subiectului, cred că puteam construi o autostradă zdravănă de la nord la sud cu cât s-a cheltuit în campania asta …

  7. las’ ca stiu ca toti cinstiti de la vama si-au tras viloace din salariu, nu te teme :))

    d-aia am zis sa-i bagam chiar pe toti, fara exceptii 🙂

    ca doar n-o fi frate cu mine buldogu 😀

  8. mno, n-ai anuntat si tu ca-i poza cu Tatuca.
    mi-o sarit vodca din falci pe monitor…

    stai sa ma uit dupa prestatia lu Base pe unddeva, ca nu poci sa vorbesc din imaginatie 🙂

    am inteles din presa ca i-a mai dat o .. lu Tatuca, chestie care l-a iritat la maxim pe respectivu.
    vezi la el pe blog ce raspuns haios o dat, ca mie mi-e sarba sa dau link.

    oricum, tot d-ala cu „minerii ierea baieti buni, si bulangii aia de legionari is vinovati”.

  9. Te ajut eu: Realitatea, Realitatea, Realitatea, TVR, B1. Ca să nu mai cauţi prestaţiile.
    Auzi, uite asta e o chestie care pe mine mă calcă pe nervi. Pe mine pe 14 iunie m-au rezolvat la arcadă nişte bucureşteni sadea, din tagma IMGB FACE ORDINE.
    Şi erau mulţi. Enorm de mulţi astfel de bucureşteni. Azi unde te întorci dai numai de victime ale mineriadei.

  10. ok, preluat mesaju cu intrebarea indiscreta catre candidati.
    da nu crezi ca ar fi mai bine sa incerce sa le trimita careva un mail cu intrebarea cu pricina, ca nu stiu cat de multe bloguri citesc respectivii. p-al meu sigur nu 😀

  11. deh, io imi amintesc de o tanti f draguta care zbiera „dati-i in capa, omorati-l”. bucuresteanca sadea 😀
    din fericire (pentru mine), nu eram victima.
    dar tot m-a socat imaginea.

    coane, din pacate, Bucurestiul are, pe langa Primaverii, Muzee, calea Victoriei, Romana, Regie si Ferentari, Salajan, si alte dormitoare muncitoresti.

    si ma tem ca astia din urma is majoritari.

  12. Ce dracu, Mordechai, nu ştii cum e? Puţini am fost, mulţi am rămas! Era cu ilegalişti, dar a devenit valoare universală pentru toţi cei cu merite închipuite! Abia aştept un caft la Ştefăneşti, să se înfiinţeze Asociaţia Victimelor Proiectelor Imobiliare!
    Cât despre întâlnirea ta cu pumnul unuia de la IMGB: mirosea a şpan şi a unsoare, sau a efecte cazone?

  13. @ dracu
    Nu doar Bucureştiul. Ţara. Republica Ştefăneşti.
    Iar cu Iliescu… dacă renunţi la stereotipuri şi clişee… o să vezi că nu e chiar aşa.
    Dar fiecare avem simpatiile noastre. Doar chestia asta mă irită la unii: că ei găsesc că prostiile lui Iliescu din 90 justifică măgăriile altora de acum. etc. etc.

    @ Constantin Gheorghe
    Nu era pumn. Era un lanţ de bicicletă. Un miner chiar m-a scăpat din mâinile ălora doi imeghebişti. Era bătrân şi mirosea urât. Mi-a zis ( Nu o să uit): Fugi acasă la mă-ta, mucosule, că te fac ăştia bucăţi. Du-te şi învaţă carte.

  14. Sfatul minerului da. Lanţul de biciletă. .. aţi văzut… la tâmpla stângă ? Ei,de acolo e.
    Dar aşa am avut eu parte de paradoxuri. Să mă rupă „societatea civilă” şi să mă scape un miner. Dacă mai ziceam şi că-s Mordechai…sigur mă duceau la templu cu haine noi.

  15. @Mordechai

    din pacate, sau din fericire, avem vot universal. adica si ala prost ca gardu are voie sa voteze, si ala cu 15 facultati. si culmea, voturile sunt fix egale. asta e.

    la tine e mare cuiul impotriva „betivului”, la mine e cel putin la fel de mare impotriva „batranei carpe kgb-iste”.

    cred ca avem fiecare atat dreptul, cat si motivele lui 🙂

    si stii ca sentimentele nu asculta de ratiune.
    iar eu am recunoscut deja ca-l urasc sincer pe Ilici :))

  16. Eu nu pot să urăsc. Dar am deprinderea dispreţului. Ar fi şi trist ca ura să ne apropie.
    Despre democraţie ce să spun? Asta e. E bine aşa. Nu e bine?
    Naiba să-l ia şi pe Platon.

  17. Ştiţi la ce ? Vă spun eu. Că m-a învăţat rabbi.
    Ura e bună. Te scuteşte de obligaţia de a găsi scuze noi pentru tot ceea ce te dezgustă, pentru tot ceea ce nu (îţi) merge. Ai întotdeauna obiectul urii la îndemână. Şi îţi e scuză, explicaţie şi motivaţie.

    Rabbi e bătrân şi a prins vremuri gazoase.

  18. @constantin
    sa stiu sa deosebesc binele de rau. :))

    si sa fac ce imi sta in puteri (si e foarte putin ce imi sta in puteri, din pacate) pentru a-l impiedica sa mai faca rau altora. a facut mult prea mult deja.

    a nu se intelege ca il consider pe base „binele” 😀

  19. Mordechai
    explicatia nu prea tine in cazul meu. pentru ca imi merge binisor.

    fin’ca, intr-un moment de disperare, dupa hotia lui Bombo din Zambbacian (cu teren cumparat la un pret de 10 ori sub pretul piete)i, si mai ales dupa arestare lui Ciuvica (un dobitoc, by the way, da pana si un dobitoc are dreptul sa spuna ce prostii vrea), mi-am luat lumea in cap, si mi-am bagat picioarele in ea de romanie.

    prefer sa fiu ca tiganul cu cortul, azi aici, maine dincolo, si sa vin in romania doar in concedii. inca.

  20. Ba, să nu te superi, ţine în cazul nostru al tuturor. Că suntem oameni. Doar nu-l contrazici pe rabbi?

    Poate tocmai pentru că ai plecat tu ai rămas cu amintirea răului de atunci. Care, pentru mine măcar, azi devine absolut insignifiant faţă de cel de azi.

    În 90 am votat cu Raţiu. În 92 n-am votat. În 96 am votat cu Emil ( mare muie am luat). În două mii cu Iliescu. Hotărât.
    În 2004 n-am votat decât în turul doi. Cu Năstase. Constănţean fiind şi … bine informat nu aveam cum vota cu zeusul.
    Singurul vot pe care nu-l regret e cel din 90. În rest, celelalte… mă întreb mereu, am dubii… nu ştiu.
    Tu eşti fericit, ai certitudini.

  21. O mică, foarte mică erată la „arestarea lui Ciuvică”. N-a fost arestat, ci reţinut. E cu totul altceva! Au fost ei reţinuţii şi alţii mai coioşi, gen Juppe, şi şefi de transnaţionale. Iar unii precum Sechelariu, declarat nevinovat de instanţe, a stat la bulău pentru fapte care NU EXISTĂ în Codul Penal. Pe vremea lui Băsescu, la indicaţia lui Băsescu. Dar Ciuvică a fost reţinut pentru că deţinea documente pe care le luase ilegal de la Cotroceni, şi care priveau siguranţa naţională. Le-a dat, i-au dat drumul şi totul s-a liniştit, pentru că la mijloc era un guvern prieten.
    Scandalul Armaghedon l-a făcut „politician” pe Boureanu, ăla cu HotNews!

  22. Am o propunere. Haideţi să acceptăm că suntem diferiţi şi să sărbătorim astfel biodiversitatea până cădem sub masă.
    Că zău nu mă ajută deloc azi la prăjeala chiftelei dacă dezgrop iar căcatul lui Menumorut.
    Şi uităm că :
    BANU’ , scoateţi banu’ la lumină !

  23. posibil sa fi ramas cu sechele :))

    in 96 votat si io cu Milica. de acord cu muia. ne-a dat la greu.

    in 2000, cu Ilici. cu durere in inima, si blestemand soarta. dupa ce am fost cat p-aci sa-l votez pe Vadim, numa ca sa scapa de batranul ticalos. dar m-am razgandit, si am votat cu Ilici, cand am vazut cum zbiara Vadim dupa coruprii altora, dar ii scapa din vedere pe alde Merce si Dragomir.

    in 2004 eram pe mare. asa ca n-am putut sa votez deloc.

    dar, fiind si io oleaca de marinar, as fi votat cu siguranta cu un Vessel Master. pt ca lucrez in fiecare zi cu ei, si stiu f bine ce fel de oameni sunt, si din ce material. si crede-ma, intre un politruc, si cel mai prost comandant de nava din lumea asta, aleg oricand comandantul.

    e drept, nu prea sunt obisnuiti cu democratia 😀 avand in vedere puterea pe care o au pe vapor. unde democratia e sublima, dar lipseste cu desavarsire, si nea comandantul e rege de necontestat.

    logic, am votat la referendum, ca tot rumanu 😀
    pt un sut in oo la adresa parlamentarilor 😀

  24. Imi pare rau de faza cu imeghebistii, dar nici nu dispretuiesc „dormitoarele muncitoresti”( vezi, mai sus pe dracu). Noroc ca ei nu citesc blogurile, ca s-ar mai pune de o revolutie!

  25. @ruxi,
    intr-o societate normala, fiecare isi are locul lui. de la vladica la opinca.

    dar nu cumva astia erau cu
    „noi muncim, nu gandim!”???

    intreb si io, nu dau cu paru. 😀

    io personal ma declar proletar upgradat (Proletar 2.0, ca sa zic asa), d-ala care pe langa munca mai si incearca sa gandeasca, macar cand nu doarme.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor,...

- A word from our sponsors -

De citit

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...

Locuri de poveste: Trăbulești

Într-o epocă în care interesul turiștilor pare să se îndrepte mai ales către destinații exotice, există un loc aparte de care, probabil, puțini au auzit: Trăbulești. Turiștii dornici de frumos, de peisaje încântătoare și de autentice incursiuni culturale, nu vor găsi aici nimic care i-ar putea interesa....

Post-istorie sau preistorie

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și instalarea temeinică și permanentă (părea pe  atunci!) a lumii unipolare, Fukuyama s-a grăbit să anunțe sfârșitul istoriei. Conform acestei ipoteze, navigam în apele veșnic calme ale post-istoriei. Umanitatea era ferită de acum de  sezoniere confruntări ideologice, căuutări ori rătăciri. Hegemonia americană...