P (NL + SD)

De duminică încoace ideea unei alianţe, pentru formarea viitorului guvern, pare să capete tulei şi păr pe piept- semn că se coace.

Nu trebuie să ai colecţie de neuroni ca să îţi dai seama că viitorul guvern nu poate fi format decât de o alianţă de partide. Dar nici ca să realizezi că domnul Băse nu stă nici el cu mâna-n cur şi paharul în mână nu trebuie IQ major.

Nu trebuie uitat că avem precedentul 2004, când omul spân a numit premierul după cum a vrut ficatul lui, fără să se uite la procente, majorităţi şi alte nealcoolice. Şi mai trebuie bine băgat la cutiuţa cu gânduri şi că dom’ Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu are nickname când intră în reţea. Şi ăla e „răzgândeanu. The răzgândeanu”. Nu degeaba.

Gingko Biloba pentru cei cu memorie afectată de marja de eroare:

Toată zavera dintre Tări şi consumatorul de Tărie a plecat de la răzgăndoaca lu’ Tări. Care uitase aranjamentul (blatul ) originar: Stolo se dă bolnav, eu mă dau preşedinte, tu te dai prim ministru şi pe urmă tu te dai la o parte. Că de aici a plecat. Că Tări n-a mai vrut să „la revedere, tabără dragă”. Şi a vrut să mai dea ture cu bicicleta de acasă la Palatul Victoria. Asta ca să se ştie cât se poate conta şi pe înţelegerile cu Tări şi liberalii.

E drept că şi pe la liberali sunt mai multe găşcuţe. Unele ar zice ” Îhî” la operaţia din titlul. Alţii mai degrabă s-ar împăcă puţin cu pedelicul. Cât să mai iasă de o guvernare. Că dosare mai sunt. Şi caltaboşi. Şi canale subterane de comunicare.

Aşa că, în lipsa unui protocol cu ştampilă la tribunal, lăutari, naşi şi lumânări de nuntă , un protocol pe care să nu-l desfacă nici şperaclul lui Bâzoi – băiat cu meserie şi ani grei de puşcărie- o alianţă PSD- PNL e un fel de pielea penixului.

Şi dacă după generale o să vedeţi iar pupându-se Norica cu Sulfina să nu vă miraţi prea tare. „Că caltaboşii care ne separă e mai puţin importanţi decât caltaboşii care or să ne unească” – vorba unui liberal bătrân şi senil. Asta e la mintea succesurilor.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

16 Comments

  1. Ma trecura frisoanele la ideile pe care le-ai expus…. ma tem ca ai dreptate, iar!
    dar nelamuriri am… P-ul dinainte de parantezele din titlu de la ce vine? de la potul pe care spera sa-l umfle de la noi partidele???
    Oricum, m-am linistit… daca alianta PSD – PNL e un fel de pielea penixului, atunci mai avem o sansa: daca alianta ne supara, chemam un mohel si rezolvam 😀 (tu il chemi, ca sigur cunosti vreunul). Daca nu gasim mohel, il luam pe ciomu, ca e obisnuit in politica, dupa „ciomizarea intelectuala” pe care au suferit-o unii din votanti..

  2. Moşule, să trăieşti. Nici nu ştiam că ăia au avut băbească prin podgoriile alea. Dar mai sunt trei sticle puse la rezerva strategică. Aşa ca dacă ajungi la mare îţi fac card de acces la ele:)

    @arsulici
    P ul e factorul comun. Dar poate veni şi de la operaţia de introducere a … de introducere în ecuaţie.
    Hehehe, mohelul e respectat în comunitate şi nu e doar un tăietor de … Nu se bagă.

  3. @ Arsulici
    Marian sau Marean ? O să fac o mărturisire- dar rămâne aici: celebra etichetă lipită de Iliescu lui Geoană mi se părea nedreaptă. Dar dacă titularul vrea cu orice preţ să arate că o merite, cine sunt eu să mă împotrivesc?

    @ semanticu
    În FILANTROPICA lui Caranfil e o zicere genială:
    viaţa e complexă şi are multe aspecte.
    Am mai pomenit-o.

  4. Analiza bunuta, concluzii gresite!
    Ai uitat factorul de decizie din pnl : patriciu. El viseaza de citiva ani buni guvernare psd-pnl, asa stie ca nimeni nu-l va deranja.
    Si cum nimic nu misca fara vrerea sa in pnl, guvernarea va fi psd-pnl. Posibil sa faca chiar Alianta PSD-NL inainte de alegeri. Astfel, Basescu nu va putea refuza sa desemneze prim-ministru din aceasta Alianta.

  5. Patriciu e unul din „factorii de decizie”. Şi, inclusiv el, şi-a mai schimbat părerea.
    Nu o să se facă niciol alianţă. Stai liniştit. Se merge cum am spus eu: fiecare pe barba lui şi după cum zice Zeus.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...