Dragostea e ca o floare. Cum apare … cum dispare. Frumoase şi pline de aleasă emoţie cuvinte. Şi cât de adevărate. Nimeni nu înţelegea mai bine asta ca Sonache. Iubise şi suferise. Se cunoscuseră în casa scării, la OTV, aşteptând să intre în emisie. Sonache venise acolo pentru a povesti despre drama cumplită prin care trece purceaua sa, violată săptămânal şi sălbatic de acel animal pe nume Alcatel, vecinul său care de ani de zile îi făcuse viaţa un coşmar. Ea fusese invitată pentru că era paranormală. După ce au stat câteva ore pe casa scării, au fost poftiţi de domnul Dan în anticamera studioului, unde rezemaţi de chiuvetă au făcut cunoştinţă.
– Sonache Erogenu – s-a prezentat el timid.
– Lambada – a şoptit ea roşind. Apoi cu voce dulce şi alintată a adăugat: paranormală.
În anticamera studioului era înghesuială mare aşa că nu şi-au putut vorbi prea mult. Aşteptându-şi rândul să intre în emisie, Lambada s-a hotărât să dea acolo, în bucătărie, (mă rog, anticamera studioului) o mână de ajutor la spălatul vaselor. În acelaşi timp Sonache, săritor, s-a oferit să dea el o fugă până la buticul de la parter să cumpere două sticle de “Izvorul minunilor”, că i se făcuse sete lu’ domnu’ Lazarus.
Sonache a intrat primul în emisie. Sunau telefoanele şi curgeau lacrimile şi semeseurile. Plângea domnu’ Dan Nicinuştiţicepierdeţi. Plângea Sonache Erogenu. Plângea şi Lambada. Doar acasă, în cocina din spate Amelia, purceaua nu plângea, lăsându-se stăpânită de un erotism decadent în compania acelui odios Alcatel.
Apoi a intrat Lambada. O văzuse într-una din viziuni pe Elodia. Era îmbrăcată în cămaşă de noapte roz şi fuma pipă. Hăhăia mereu şi spunea cu glas răguşit “Să trăiţi bine!”. Doamna Minerva a interpretat imediat viziunea. Iar domnul Lazarus a demonstrat că ăsta era încă un argument în favoarea teoriilor sale. Apoi Lambada a intrat în transă live, în studio, şi în reluare pe DDD-Tv.
Şi a avut o nouă viziune. Elodia vorbea prin gura ei. Spunea:
“Mesaj la toţi oamenii care urmăreşte această emisiune. Eu nu sunt moartă, nici decedată ci asasinată de acel criminal care l-aţi văzut cu toţi”.
– Aha! – a exclamat domnul Lazarus.
– Aha! – au exclamat toţi din studio.
Au fost multe apeluri în direct şi mesaje de la alegători. Telspectatori. Pardon.
După emisiune Sonache s-a oferit să o conducă acasă. Au luat un taxi pe care l-au plătit pe din două. În faţa scării el a vrut să o sărute.
– Nu! – i-a spus ea. A oftat adânc şi a adăugat:
– Şi eu te iubesc. Aceste sentimente ale mele e profunde şi nu vreau ca să sufăr.
– Dar, vai – a exclamat el – cum aş putea…
– Nu! – l-a oprit din nou ea – nu spune nimic. Cuvintele e de prisos. Dragostea noastră e mai presus decât aceste cuvinte căci este pură şi autentică.
– Într-adevăr – a recunoscut Sonache Erogenu.
– Dar nu vreau să mă înţelegi greşit. Iubirea care o avem vreau să fiu sigură că nu este carnală. Că mă iubeşti pentru sufletul meu. Şi oricum eu nu mă pretez aşa cu necunoscuţi din prima seară.
– Sigur, nici eu – s-a bâlbâit el. Iubirea noastră şi sentimentele care ţi le port e prea pure ca să le stricăm cu nişte sex care să-l facem la tine în garsonieră.
– Dar, vai, nu este garsonieră! Este cu două camere decomandate şi locuiesc doar cu mama.
– Vezi? – s-a grăbit el să spună. Cu atât mai mult! Nu vom întina aceste sentimente înălţătoare. Eu nu sunt un Ciucă oarecare! Iubirea mea e ca o floare…
Au mai discutat aşa ceva vreme. Apoi ea l-a sărutat pe obraz şi a intrat în scara blocului. El a rămas ceva vreme urmărind-o cu privirea. Apoi oftând adânc, a dat să plece. Inima îi era plină de iubire şi etc.
După ce a dat colţul blocului Lambadei, iubirea sa, a observat o umbră care se ţinea grăbită după el. Inima i s-a făcut mică, golindu-se de iubire şi umplându-se de spaimă.
– Băi, bulangiule! – a rostit umbra cu o voce cavernoasă.
– Poftim? – a îngăimat tremurând Erogenu.
– Nu pofti că ţi se apleacă!
– Ce doreşti? Cine eşti?
– Cine sunt? Eu sunt ăla care i-o trage lu’Lambada futu-ţi morţii mă-tii! Ce cauţi, mă, la femeia mea?
– Vai, dar este o eroare ca în acele emisiuni de la Prima: trădaţi în dragoste care…
– Da’ dacă îţi sparg eu ţie mecla aia de bulangiu?
O mână fermă şi mirosind a benzină i se înfipse în gât lui Sonache. Psihicul său, dar mai ales fizicul său resimţeau dureros acea brutală strângere de grumaz.
– Ştiţi… cred că…
– Dispari, futu-ţi gâtu’ mă-tii! Şi dacă te mai prind la femeia mea te sparg! Te tai bucăţi, mă cac pe tine şi te mănânc, băi bulangiule! – a zbierat, cuprinsă de furie, umbra. Apoi i-a dat un şut în fund şi i-a dat drumul.
Sonache Erogenu alerga în noapte plângând şi cântând cu voce pierită: “Dragostea e ca o flo-aaa-aaareee …”. Apoi a pus mâna pe celular şi l-a sunat pe domnul Dan. Diseară va merge iar la OTV să povestească drama sa.
În acelaşi timp, în cocină, Amelia şi Alcatel continuau să se iubească.
P.S. Ciupico a făcut ce a făcut şi a găsit o fotografie cu Amelia şi Alcatel. Iată tânărul cuplu, pornit spre mall.
Iar publicul (tele)spectator aplauda autorul 🙂
Adică-l ia la palme.
Dragoste fără palme se poa’? 😛
Dacă dragostea-i mare, în mod normal, nu ar mai fi nevoie de mână.
:))) daca Alcatel ar fi avut asa lenjerie, cu siguranta ca nu se mai dadea la Amelia. Dormea dus cu fata in jos.
Observaţi extrem de judicioasă. Întrebarea e … pe care parte ?
Depinde de orientare. sau se mai rostogoleste de pe o parte pe alta.
:)))))))))))
Se mai rostogoleşte ? Tot ca la Amelia în „grasonieră”.
Esti realmente anormal la creierii capului 🙂
Pai da…stanga- dreapta, fata-spate, dupa pofte.
Dar parca tot intimitatea „garsonierei” Ameliei il face sa se simta in…mana.
Victore, adevărul ăsta e. Dar ăstia nu s-au prins şi mi-au lăsat mânecile nelegate la spate.
@aka
Kinky. Deci mişto.
Care e realitate, care ficţiune? Şi de unde până unde vierul Alcatel? Să nu-mi spui că ţi-a murit telefonul fix, şi e într-o centrală Alcatel!
Păi, pe scroafă n-o chema Amelia. Asta e ficţiune. Necesară. Pentru că era minoră. Restul ar putea fi realitate.
Alcatel îşi trage numele de la nişte evenimente de la cârciuma lui Talibanu.
Dar s-a scos Alcatel din evenimentul brun-roscat. Il pune afis diaconesc pentru o noua emisiune; la be unu , din dragoste, cu final neasteptat. pe post de nas, Ooootv, diaconescu si restul.
Nu e de neglizat fina Amelie.
Yo, dude, asta-i de-aia sa ne sinucidem in grup ? 🙂
M-ai bulversat complet. Deci joacă Nicoliţă sau mai avem o şansă ?
@karakas
Doar dacă ăla din frunte, ghidul, dă tonul:) Altfel, vorba akăi, de mai sus. Ochiu’ la lenjeria de pat.
Nicolita joaca dupa cum i se canta. Canta aia mai bine, isi indreapta dosul catre ei. Trebuie sa arate romanilor ce joc de glezne are.Eu ma astept sa joace
pe ritmuri de merseilleza.
Pai la happy ending ma refeream …punem ceva muschi pe astia ca tare-s blegi. Hai Romania! Lambada dupa. Sau cind vreti voi.
Corect, aka.
Deci, Bănele, fii atent la Mordechai. Bănel, puiuţ, deci Lobi e de la Dinamo, dar aici e d’ai noştri, da ? Deci, Bănele, unde vezi Lobi, nu tragi. Hai că e complicat. Bănel, când vezi că mingea vine spre tine, o iei la fugă. Te fereşti de ea. Şi rămâi cu un cuc şi o viaţă.
Cred c-a invatat si o injuratura adaptata meciului de diseara : merci mon dieu, ca mi-ai dat ocazia sa marchez, unde, nu conteaza.
Protestez energic impotriva acestui atac s la adresa folclorului si sentimentelor curate. Pai nu ?
http://www.trilulilu.ro/bag_picioarele/c738dc5956ce16
De Lobo nu ma iau ca e sictirit rau si mi-e drag. Ala vorbeste in reluare. da doamne sa nu se miste asa si-n poarta.
:))
deci tu eşti şefu.
@aka
Hai că răi suntem. Şi dacă diseară ne scoate Bănel din căcat ? Hahahahaha, glumeam. Lobo e fumător, deci agreabil.
@ mosgcalifar
Zi-i, măăăăă !
@ prodan
Nu-s. Da’ mi-e bine aşa.
Ups, Mutu si-a lansat azi blogul. Cred ca asteapta mesaje de lauda, anticipat, ca dupa, nu se stie.
Popor de blogări, ce puşca mea !
Au aparut profetii. Mutu da 2-3 goluri, Banel da pasa de gol. Stiam eu ca m-am nascut pe meleaguri cu energii pozitive.
Daca Banel ne scoate, fericit va fi. Va creste numarul celor de-aceeasi culoare cu el.
Grrrrr! Culoarea nu interesează pe blogul ăsta. Să caut cartonaşul ?
Eu ziceam doar de …rahat, nu de bronzul natural. Chinul la mine e mare, de 4-5 ani ma stradui sa arat ca el.N-ai inteles ca e vorba de invidie ?:D
:))))))
Invidie, zici ?:)
Eeee…eschiva sa scap de cartonas.
M-am dat ranita in teren. 😀
:))))))
Şi poate scoţi şi un penalty.
Asta era ideea. Sper ca baietii sa fi luat si cursuri de actorie, ca de canto au luat.
tata Piti nu vrea sa ne spuna jucatorii. Adica jucam sub semnul anonimatului. Surprize mari, mon cher. De-abia astept.
http://www.youtube.com/watch?v=FXaMmyv0ODc
:)))))
asa sunt de convingatori,in durerea lor, ca parca si pe spectator il doare.
De aia le zice profesionişti.
dragostea cînd e din sinceritate e posibila :
http://www.youtube.com/watch?v=Kl-E3ZrMokY&feature=related
Ciupico, dragostea e ca o floare.
Dragostea-i ca şi o râie
Te cuprinde şi-n călcâie.
Da’ unsoare-om cumpăra
Şi de râie te-om scăpa.
http://www.youtube.com/watch?v=RiAkzR5tQ1k
E adecvat.
In picioare si mana pe inima. Azi sunt roman mai mult ca oricand. Imi place si galbenul, imi place si Banel, numai sa ne faca si noua o bucurie.
Aşa e. Baftă să fie ! Hai ai noştri.
Doamne-ajuta !
Pana la urma toti o sa ajungem la OTV, am eu asa o presimtire sumbra 😆
lol… ” scoala de balet si bune maniere”?? haha.
@ Oana
Văz enorm şi simţ monstruos.
@ windshisperer
:)))))))))))))))))
Deci pentru prima data de ieri nam inteles un blog. Cei cu poza? Ca eu nu mai la poze ma uit ori cum.
Sunt două poze. Prima e color. A doua nu e.
Pai eu nu mam prins nici decat dupa una. Aia de sus.
Te-ai prins după sau de ?