Nişte ştiri

Asta cu ştirile e dambla veche la Moshe şi Mordechai. Nu întrebaţi după ce criterii le alegem, nici de ce ne seduce pe noi grija.

Aşa că poftiţi la un pahar cu must de ştiri.

– S-a rezolvat problema crizei petrolului. Au găsit unii un carcalac care ne dă nouă lapte, lână, carne, ouă petrol. Treaba e simplă: noi îi dăm papa lu’ nea gândacu’ şi laxative la greu. Şi el se cacă în rezervoru’ nostru. Şi pe urmă doar grija radarului ne mai chinuie. La o situaţie de căcat, o soluţie de căcat.

Irlandezii şi-au băgat picioarele în tratatul de la Lisabona. Şi cu asta UE îşi recapătă M-ul şi I-ul lipsă. Dar nu vă faceţi mari probleme, expulzările se pot face şi aşa. Oricum Sarkozy deja e pe felie şi o rezolvă el. Ăsta e clar la fel de brainiac ca dubya. Păi, nea Sarkozy, dacă sunteţi aşa de şmecheri de ce nu i-aţi bătut pe olandezi ? Alţii care şi-au băgat picioarele în constituţia europeană, ca şi voi. Şi de ce nu ai găsit soluţii măreţe atunci când voi ati dat cu flit aceleiaşi constituţii ? Oricum, mişto ideea voastră că referendumurile nu mai trebuiesc folosite. Că voinţa boborului nu interesează.  Nici nu are de ce interesa când are asemenea minunăţii de conducători ca tine.  Pe care i-a ales, adică.

– În fine, în hamburgerie, finalul de mandat dubyanez se lasă cu mari succesuri şi împliniri măreţe.

Hai week end relaxat !

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

18 Comments

  1. Aha, asadar greseam cind ii omoram pe toti aia micii cind ieseau din their rocky cave hideouts. De-acum ii trec in cartea de imobil si incep cu ei cursuri de economie politica. Iar treaba aia neagra care iesea din chiuveta era petrol…

    E bine de stiut, in curind Patriciu isi deschide cimpuri petrolifere cu varza in descompunere iar Prigoana va transforma Rosalul intr-o companie de petroliere.

    Oricum noi toti ne vom mindri cum Romania va ajunge lider mondial la gindaci bruti, iar Tari va cunoaste noi succesuri prin importuri de limuzine „Beetle”. Doar Base va innebuni si va pleca sa caute gindacul de mare care transforma tot globul intr-un zacamint rusesc :p

  2. Gandac sau bacterie, nu conteaza. Pastrand tonul, isi mai aduce cineva aminte de filmele cu Piedone (nu sariti asa, actorul Bud Spencer, nu catindatul de la 4, frate). Intr-unul dintre ele, „Piedone in Egipt”, era unul, tot cercetator, Coriolano Cerutti, care tot cu un gandac „tropelio”, care….suna cunoscut, nu?
    Stirea a doua e una normala. Rezultatul era previzibil. Pai ce, la ei merge ca la noi, cu votul pentru Constitutie? cand au stat urnele deschise doua zile, doar-doar? si-a mai fost nevoie si de tot soiul de „eforturi” ca sa „treaca” pana la urma? Oamenii aia au zis asa: „nu-mi explici care-i treaba, nu ma lamuresti deloc, ia un NU, sa vezi cum e”. Iar Sarko incepe sa semene din ce in ce mai tare cu Voda Belea. Numai ca francezii nu-s ca noi. Si nimeni de prin Europa aia civilizata nu inghite „micutii” dictatori. Chiar daca au neveste frumoase.
    Stirea 3 e complicata. Si trebuie conexata la stirile 3, 4 si 5 din 11.06. Serios vorbind, mandatul lui Obama va fi unul extrem de dificil. America are probleme interne mari, atat economice cat mai ales sociale. Din cate stiu, pe rezolvarea acestor probleme s-a axat campania lui Obama. Si pe temele astea a castigat nominalizarea. Vom vedea ce si cum.
    Ma mai gandesc si la situatia in care unii sa sune la „jandarmul mondial” si sa ceara ajutor, iar acesta sa raspunda: ” am treaba acasa, n-am timp de voi”. Personal, mi-e frica de asta. Ma gandesc ca lumea asta nu este pregatita deloc, da’ deloc pentru o America pasiva, neinterventionista, neinteresata de ceea ce se-ntampla dincolo de granitele ei.

  3. Da, Piedone în Egipt. Film de mare artă:))
    Deliciul copilăriei. Tot peste italieni dăm.
    Îmi place cum sună „mandatul lui Obama”. Dar până acolo mai e. Şi are de primit o… moştenire dezastruoasă. Hehehehe. Mişto sintagmă.
    Nu îţi face iluzii că America lui Obama va fi una ” neintervenţionistă”. Ar însemna să supraevaluezi puterea preşedintelui în SUA.

  4. Multumesc, Mordechai, ca ne tii la curent cu ultimele stiri. Eu, in ultimul timp, nu prea ma mai uit pe agentii, prefer blogurile, sunt mult mai savuroase si parca mai la subiect.
    Cat despre referendumul din Irlanda, am scris la mine un articol mai lung (hai sa-mi fac si publicitate, ca mi-au cam murit laudatorii in ultimul timp). Glumesc, dar – dincolo de gluma – mi se pare ipocrizie ca, dupa zeci de ani in care ai beneficiat de fonduri si avantaje de pe urma UE, acum sa o gasesti neadecvata. Dar greseala poate ca nu e a irlandezilor, ci a celor care supun referendumului un Tratat de sute de pagini, pe care nici un cetatean nu are cum sa il cunoasca in intregime. „Nu”-ul irlandezilor este si o lipsa de solidaritate cu noile state, care au cu adevarat nevoie de Uniunea Europeana. De fapt, am vazut pe CNN cateva interviuri pe strazi in Irlanda si toti vorbeau ca UE s-a extins prea repede, ca sunt prea multe tari, prea multa birocratie. Nimeni nu spunea cat de saraca era Irlanda inainte de a intra in UE si cum este acum.
    O seara frumoasa, Mordechai, numai bucurii sa ai. Voiam sa iti spun si succes la vot maine, dar mi-am adus aminte ca voi v-ati asigurat o duminica linistita maine, ati rezolvat problema din primul tur. Asa ca, duminica frumoasa!

  5. Nu sunt ultimele ştiri. Doar ştiri. Alese după criterii pe care nici mâcar eu nu le înţeleg. Se aleg singure, cred.
    Despre chestiunea referendumului irlandez am comentat pe blogul prietenului Constantin Gheorghe şi nu repet ce am spus acolo.
    Eu nu găsesc deloc că irlandezii au vreo vină. Nici ca sunt datori cu solidaritatea faţă de noile membre. Gestul lor e unul logic şi are a face nu cu vechile ori noile state. Ci cu impertinenţa celor care conduc Europa.
    A existat consultare ori dezbatere publică la elaborarea textului tratatului ? Popoarele au fost întrebate ? De ce în restul Europei tratatul este ratificat pe furiş, fără dezbatere publică ?

    Eu nu votez mâine că nu e cazul.Şi oricum ar fi, nu despre succesul nostru e vorba mâine. Ci de al ălora pentru care noi plătim biruri. Indiferent cum se numesc ei. E succesul lor. Împotriva noastră.

  6. Nu era vorba de iluzii, ci doar de faptul ca problemele Americii parca se inmultesc pe zi ce trece. Si de faptul ca s-ar putea ca intr-o zi, cineva sa considere ca e mai important sa rezolve problemele interne decat sa intervina undeva. Si cand spun „cineva” nu ma gandesc neparat la Obama, cat mai ales la unul sau unii dintre aceia care chiar conduc lumea asta.

  7. Cam aşa ceva:)

    Există la noi, în Romanica, un tip venit de la Chişinau, (doctor în chimie) care produce cosmetice de întreţinere pe bază de insecte (gândaci deshidrataţi şi pisaţi).

  8. @ ciupico
    :)))) pe acolo

    @ pacos
    Problema Americii e una singură: trebuie să înveţe să trăiască din ce produce- aşa cum cere restului omenirii. Nu să îşi întreţină iluzia prosperităţii din jaf şi umflarea datoriei.

  9. @Alandra
    Da, vorbim de dr. Mircea Ciuhri, un virusolog de exceptie (la fel de bun ca si prof. Cajal, Dumnezeu sa-l odihneasca). Daca nu ma insel, dr. Ciuhri este si membru activ al Academiei de Stiinte din New York.
    Revenind, spre deosebire de modificarea genetica, el foloseste o proteina si cateva substante biologice active obtinute din insecte.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...