AcasăEconomie si gheseftThe End of Suburbia

The End of Suburbia

„We’re literally stuck up a cul-de-sac in a cement SUV without a fill-up”

James Howard Kunstler

Aşa cum veteranii acestui blog ştiu, în week end o luăm oarecum mai uşor. Oarecum. Astăzi va propun versiunea scurtă a unui documentar american. La o primă vedere documentarul analizează impactul creşterii pretului petrolului şi, în cele din urmă, al epuizării acestei resurse asupra modului de viaţă american. Asupra visului american, daca vreţi. Care e precum faimoasele case americane: falnice şi impunătoare, având aparenţa bunăstării, dar care, de fapt, sunt fragile construcţii de carton.

Cum spuneam, documentarul abordează problema dintr-o perspectivă americană. Dar asta nu îl face mai puţin valabil nici în ceea ce ne priveşte. Câteva din întrebările puse fiind extrem de solide şi demne de luat în consideraţie.

Înainte de a vă ura vizionare plăcută mai spun doar atât. Deşi plecând de la o premiză corectă, demonstraţia are uşoare fisuri. Dar sunt tentat să cred că realizatorii filmului au preferat o abordare uşor îngroşată tocmai pentru a amplifica impactul. Îl vedeţi şi vă puteţi forma propria opinie.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Q3uvzcY2Xug]

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

18 Comments

  1. Variaţiuni pe aceeaşi temă : Return to innocence, altfel, după „before” urmează…”after” (ce mai exprimare!! lol)
    Că ei nu au , le înţeleg îngrijorarea,(distanţe prea mari), dar de unde or fi scos-o p’aia că bulgarii ar avea personale şi marfare ? lol
    Pot sta liniştiţi totuşi, o rezolvă ei.
    În schimb, nu ştiu pe unde o să scoatem noi cămaşa; am avut agricultură, acum mai avem ciuciu.
    Totul a început cu „era butoanelor”, să se termine cu „era butonului roşu” ; mai corect aşa.
    Ideea principală : viaţa în chibutz este de bază, dacă vrem să trăim şi viitorul.

  2. Din nou peak oil & stuff, prezis si prin anii ’70, apoi pe la sfarsitul anilor ’90. Aproape toate tarile nu fac nimic sau aproape nimic pentru a pregati trecerea de la viata cu/prin petrol, la viata dupa/fara petrol. Si pana nu se va fi consumat si ultima picatura, nici nu vor face.
    N-am auzit inca de vreun stat care sa acorde facilitati semnificative (de orice fel ar fi acestea), pentru montarea de panouri solare sau de generatoare eoliene. N-am auzit ca un stat sa taxeze la sange „magaziile” pe roti.
    Inevitabil, petrolul, gazele naturale si carbunii se vor sfarsi. Mai devreme sau mai tarziu. Si odata cu ele, si modul nostru de viata, transporturile aeriene, navale, terestre, asa cum le stim azi. Si nu am nicio indoiala ca alternative exista. Cum nu ma indoiesc de faptul ca suburbia nu va disparea niciodata. Cred insa ca incepe (daca nu cumva a inceput) declinul marilor metropole.

  3. @ Alandra
    Nu sunt doar trenurile bulgarilor.Mai sunt şi căpşunile spaniolilor. Care mai greu pot fi exportate în lipsă de transport corespunzător. Căruţa sau bicicleta nu se califică.

    @ pacos
    Ba sunt locuri în care se mai face ceva. Problema e că presiunuea companiilor petroliere e enormă. Criza petrolului este iminentă. Gaze naturale vom mai avea înca vreo sută de ani- după unele estimări. La cărbuni chiar nu ar fi o problemă pentru vreme bună Asta desigur omiţând efectele asupra mediului.
    Suburbia va decădea. De bună seamă. Gazonul verde cu pitici şi balansoar va lăsa locul răsadurilor de roşii şi parceluţelor de spanac.

  4. Presiunea companiilor si/sau accizele care sunt incasate de stat. Care conteaza mai mult?
    Petrolul e pe sfarsite. Gazele se vor termina aproape la fel de repede, daca tinem cont ca alternativa la petrol este, deocamdata, hidrogenul. Despre carbuni: dupa ce au pierdut Romania, nazistii s-au gasit in situatia de a nu avea suficient petrol pentru masina de razboi. Si-atunci, niste baieti destepti (tot nemtii, domnule) au fabricat, din carbune, petrolul sintetic. Care se fabrica si azi, pe baza aceleiasi retete. Si cu pretul pe baril comparativ cu cel al petrolului.
    Sunt de acord cu faptul ca in suburbii vei gasi rasaduri. Exact asa se va intampla. Numai ca vorbeam despre sfarsitul suburbiei. Si asta nu se va intampla.

    @alandra
    Agricultura romaneasca este una in care gradul de mecanizare este foarte mic. Ca n-are fiecare in batatura tractor si combina. Oamenii inca lucreaza pamantul cu palmele si, in cel mai bun caz, cu calul sau cu boii.

  5. Statul îşi va lua banii oricum ar fi. Dacă nu din petrol din orice alt combustibil. Asta e cert. Cu accizele astea e o poveste întreagă.
    Estimările actuale spun că rezervele de gaze naturale ne-ar putea ajunge până la sfârşitul secolului. Alternativele există. Sunt mult mai multe. Şi tehnologia există. Şi nu presupune neapărat combustie. Dar ar trebui să mai existe şi dorinţa de a se valorifica acele tehnologii. Nu subestima influenţa marilor companii petroliere. Au putut porni războaie pentru a-şi apăra interesele.
    În privinţă cărbunilor putem face o discuţie. În care notăm că această resursă este cea mai murdară. Iar ca români mai ţinem seama şi de factorul Berceanu.
    Revin şi spun: dincolo de criza acestor resurse trebuie să nu avem în vedere şi impactul asupra mediului.

  6. Sa fiu mai clar: intai astea se vor intampla. De fapt, se intampla acum. Hidrogenul e obtinut din gaz metan, iar petrolul sintetic se fabrica cu un pret la circa 150USD per baril. Sigur ca exista alternative la combustie. Numai ca eficienta lor trebuie dovedita. Si deocamdata alternativele se limiteaza la automobil. Electric, baterii, cicluri de incarcare-descarcare, franare regenerativa, automobilul Tesla. Si putem continua.
    Puterea marilor companii se va sfarsi odata cu petrolul.
    Despre carbuni, intr-adevar, e cea mai poluanta resursa. Numai ca nu se va mai produce energie electrica cu el. Centralele nucleare. Ieftin si mult mai putin poluant. Iar factorul Berceanu, in situatia actuala si mai ales viitoare, nu prea mai conteaza. Ba as putea spune ca n-a fost chiar rau ce-a facut.

  7. Nu cred ca o civilizatie care a ajuns pe luna ( si asta e de discutat) nu are solutii pt criza petrolului, Sida, criza alimentara, droguri etc.
    Nu se vrea!

  8. @ pacos
    Hidrogenul se obţine mult mai uşor din altceva. Din apă ! Japonezii au deja o maşină care funcţionează pe acest principiu. S-a vorbit multa săptămâna trecută despre asta.
    Dar ai spus: Tesla. Iată deja o potecă de cercetat. Mai mult nu spun că dau în conspirationism.

    @ruxi
    A ajuns pe lună ?
    Gata ! Acum chiar dau în teoria conspiraţiei.
    În 1962 americanii abia reuşeau să trimită primul om ( John Glenn ) pe orbită. Cu mari chinuri. În numai şapte ani apoi, propaganda americană se lăuda că a trimis oameni pe lună. În 2005 Bush ne anunţa că NASA lucrează la trimiterea unei noi misiuni pe lună. Pregătirile vor fi gata în 2018. Restul e logică elementară.
    Despre SIDA repet doar mirarea lui Carl Sagan:
    ” Este curios cum un virus atât de necruţător ca acesta apare brusc, în anii ’80, fără ca, până atunci, vreundeva în istorie, omenirea să se fi întâlnit cu vreun strămoş al său”
    Dar, cum spuneam, asta e paranoia, teoria conspiraţiei. Sau nu?

  9. @Mordechai
    „din apa” presupune consumul unei mari catitati de energie electrica pentru a „desface molecula de apa in atomi de hidrogen si oxigen (prin electroliza). Hidrogenul se mai poate obtine din niste alge. Iar in cazul Genepax, de consumat se consuma nu numai apa ci si un electrod de aluminiu, care, in timp, trebuie inlocuit. Cand am pomenit de Tesla, ma gandeam la http://www.teslamotors.com . Gasesti acolo detaliile.

  10. @Mordechai
    „The car has an energy generator that extracts hydrogen from water that is poured into the car’s tank. The generator then releases electrons that produce electric power to run the car.” Deci , electroliza. Iar link-ul l-am pus sa vezi despre ce vorbeam cand spuneam „automobilul Tesla”. Abia asta este, din punctul meu de vedere desigur, un mare pas inainte. Chiar si in situatia in care nu dezvolta performantele prezentate.

  11. Mordechai, electroliza presupune consumul de energie electrica (conventionala sau nu), precum si 2 electrozi: anodul si catodul. Bagi apa, apesi butonul, incepi sa consumi energie pentru electroliza. Rezultatul: obtii atat hidrogen, pe care-l stochezi, ca si carburant, cat si oxigen, pe care-l evacuezi. In toate situatiile, vei schimba electrozii. Pentru ca se consuma.
    Electroliza nu e deloc mai ieftina. E mai simpla, ok. Iar din extragerea hidrogenului din metan rezulta, pe langa aer cald, si dioxid de carbon. Dar mult mai putin decat la motoarele actuale. Si vorbim de dioxid, nu de monoxid de carbon.

  12. Bine. Departe de mine gandul sa te jignesc. N-am facut altceva decat sa aduc in discutie cateva argumente. Dar daca prin asta tu te consideri jignit, atunci undeva e o mica problema. Inteleg ca nu e chiar ok sa ne contrazicem. Imi pare rau.

  13. N-am avut niciun moment senzatia ca nu stii ce-i aia electroliza si cum se „intampla” procesul. Tot ceea ce am dorit a fost sa subliniez ca nu numai apa se consuma, ci si electrozii.
    Tot in apararea mea spun ca, din cei 112.348 vizitatori (la momentul cand scriu asta), nu toti stiu ce-i aia electroliza. Si am crezut ca-i mai normal sa explic. Vorbind cu tine, era normal sa scriu „Mordechai”. Si mi s-a parut anormal sa mai scriu „@celor care nu stiu ce-i aia”. Tocmai de-aia, atunci cand sustin ceva, in masura in care este posibil postez si un link ajutator.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...