AcasăLeptopuluStanŞtiri subversive

Ştiri subversive

Hai cu ştirile.

Scurt că vorba lungă se cheamă talk show.

Ştirea unu. În care poporul războinic hamburgerez trece la dubyurgend. Adică la răcutarea mucoşilor de pe băncile şcolii. Contra brelocuri şi abţibilduri.

Ştirea doi. Care repetă lucruri mai vechi. Cu date noi. Adicătelea marele Manitou se pregăteşte abitir de răzmeriţe şi gâlceavă. Ca atare se repetă de zor concertul în au major pentru pulan şi grenade lacrimogene. În interpretarea orchestrelor reunite ale agenţiilor.

Iar ştirea trei le explică oarecum pe primele două.

P.S. Şi ca să ne întoarcem la noi în coşmelie…. iute şi două centrări marca Andrei Bădin. Adică aia cu blonda şi aia cu fraierii.

Adică despre o blondă atât de ageră şi onestă că îşi trece şi şpăgile la declaraţia de avere.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

21 Comments

  1. Prietene, tare aş vrea să citesc măcar unul dintre scenariile serviciilor de informaţii interne americane care au generat astfel de măsuri. E clar că există o mare nelinişte socială, dovedită şi de creşterea criminalităţii în marile oraşe. În plus există o schimbare a structurii etnice, mai ales în sudul SUA. Iar peste toate pluteşte ura faţă de polarizarea socială şi economică excesivă. Suficiente motive să crească producţia de bulane şi bulangii!

  2. Nu mă miră că s-a dat şi Expo Flora…bineînţeles tot pentru un scop nobil, o cârciumă. Ce ne facem însă, că s-au dat wc-urile publice din Herăstrău şi tot în cârciumi s-au transformat şi alea.
    Ăştia aplică la greu chestia aia cu banii n-au miros.
    Nesimţiţi !

  3. Mordechai, ştii vorba aia cu gura pacătosului, da ?
    Aici m-au adus nemernicii ăştia, mai mult de o trotinetă cu girofar nu-mi voi putea permite .
    Cel mult o troacă de maşină, fără girofar.
    Dacă nu mi-am clădit fericirea pe rahatul altora, aşa-mi trebuie!

  4. Pai mai bine in armata decit pe strazi, nu? Stie el bushul, carne ieftina de tun…si tot asa filmam Deer Hunter pe generatii traumatizate de razboi. Bleh, mi-e sila, suntem exact ca virusii de care amintea Agent Smith. Hai, mai bagati si voi ceva in Fa major, ca parca se stinge luminarea de la capatul tuneluilui….sau poate oi fi eu intr-o curba prin tunel.

  5. multam pentru „stiri”.
    insa trebuie sa zic ceva…ca asa-s io mica, neagra si rea.:)
    si am mereu ceva cu presa. care nu si nu…
    daca tot te-ai apucat sa zgudui soclurile blondelor nemuritoare..apai, fa-o cu talent si constiinciozitate. ca nu-i de ici , de colea…sa dai in fapt cotcariile cu suvite blonde.
    fa o ancheta serioasa, urmareste „tinta”, gaseste-ti oameni in sistem care sa-ti dea ponturi valabile. vezi ce tampenii de acte a semnat fiecare..cu cine ia masa..cu ce interlop liber si blajin se plimba, la ce cotet cotizeaza..si pe urma iti iese de-un articol strasnic.
    asa…chestiile alea despre expoflora si oficiul de stare civila de la 6….le stia si mama. ca-i fimeie informata.
    p.s. un pont pentru Andrei: una-i zdreanta, cealalta nu. sotul uneia a furat mai mult decat sotul celeilalte.amandoi au fost dati afara de la locurile de munca: unu – ca-i bou, celalalt ca a furat.
    din aproape in aproape…se simte si mirosul banilor…
    care-i traznitor, parol de nu.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...