AcasăEconomie si gheseftBiserica Sf. Benzină

Biserica Sf. Benzină

Un recent raport al băncii mondiale ( raport rămas nepublicat, din motive extraordinar de greu de înţeles) găseşte legătura deja legendară dintre sulă şi prefectură. Adică dintre biocombustibili şi creşterea cu 75% a preţului păpicii. Care nu e chiar treaba cu sula şi prefectura, dar aşa se vrea prezentată.

Acum ar fi cazul să spunem vreo două vorbe despre Banca Mondială. În re major, cu trimitere la strămoşi, mame şi ginecologie. Explicaţia standard oferită de BM pentru creşterea preţului petrolului a fost aceea că, dom’le, chestia s-ar datora devalorizării dolarului. Bun. În ultimii doi ani dolarul a cunoscut o devalorizare de 20 până în 30 %. În acelaşi timp preţul ţiţeiului a crescut cu peste 250%. Ha ? Apoi a venit textul cu scăderea producţiei. Numai că nici ăsta nu s-a potrivit. În ultimii doi ani producţia OPEC fiind majorată cu aproximativ 15%. A urmat argumentul creşterii cererii. Argument la fel de valabil. Cu amendametul că aici apare într-adevăr o uşoară discrepanţă între producţie şi cererea  estimată pe baza tranzacţiilor futures.

Acum Banca Mondială a găsit o explicaţie şi pentru creşterea preţului alimentelor. Şi anume cererea crescută a Chinei şi Indiei. Explicaţie pe care a demontat-o şi nea Stere. China şi India fiind mai degrabă mari exportatori de alimente decât importatori. Nu are sens să insist ori să vă sufoc cu linkuri. Acum acest raport se apropie de explicaţia corectă.

Şi pentru ca minunata lume nouă să fie rotundă acum avem şi o nouă mişcare: Mişcarea pentru rugăciunea la pompă, o tentativă de sectă care îşi invită adepţii să bage rugăciuni la Manitu pentru ieftinirea benzinei. Păi vedeţi că există soluţii ? Post şi rugăciune şi poate se îndură Sf.Shell. Şi pupaţi icoana făcătoare de minuni a sfintei pompe, să vedeţi cum lăcrimează benzină.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

17 Comments

  1. Da, domnule. Panaceul zilelor noastre, biocarburantii. Astia ne vor scoate din rahat. Numai ca nimeni nu spune si care-i pretul. Si ar mai fi o mica problema: toata lumea ii numeste carburanti ecologici. Cum pentru producerea acestor biocombustibili se foloseste un catalizator (un amestec alcool – hidroxid), pentru producerea caruia se consuma mari cantitati de energie conventionala, deci poluanta, se mai poate vorbi de ecologie?

  2. „OPEC-ul nostru stapin peste sonde,
    sa curga-n veci titeiul tau,
    si sa creasca productia sa
    dupa voia ta,
    Precum la tine, asa si la noi.
    Benzina noastra cea de toate zilele,
    da-ne-o noua astazi,
    La un pret bun,
    pentru orice baril…
    Si ne iarta noua masinile noastre,
    care pornesc cu titeiul vostru…”
    😀

    PS nu am nici o intentie de blasfemie, dar am ajuns sa tremuram mai mult de frica OPEC decit de frica lui Dumnezeu…

  3. Există interese care să ţină cursul dolarului scăzut în raport de euro ? Dacă da, cine şi de ce ?
    Dacă cercetăm, aflăm şi asta…dar ne cer ăia dovezile pe urmă.

    Linkul spre „raportul BM” nu funcţionează.

  4. @ pacos
    Da’ cine şi când a vorbit de ecologie ? Mă rog, de vorbit s-a mai vorbit. Că vorba e doar aer trecut prin laringe via corzile vocale. Am mai vorbit noi despre asta.

    @arsulici
    Dom’le… dacă e religie… asta e. N-avem ce mârăi. Da’ dacă îl superi pe sfântul OPEC să vezi penitenţe ce bagi la bicicletă.

    @ Alandra
    Sigur că da. Discuţia e complexă. Dibăcia administraţiei Bush a adus economia americană în zone foarte maro şi umede. Aşa că s-a lucrat ( ce subtil) pe oareşce părghii monetariste. Un dolar scăzut fiind, în concepţia unora, o cale de mărire a competitivităţii produselor americane în raport cu cele europene. De alea chinezeşti nu vorbim. Că acolo oricum statul a bătut cursul de schimb în cuie- veche zarvă cu americanii pe tema asta.
    Exista pe undeva o analiză mai complexă, dacă o găsesc îţi dau linkul. Tot pe la AFP era.
    Acum ar trebui să meargă linkul spre raport.

  5. „Biofuels, which supporters claim are a „greener” alternative to using fossil fuel and cut greenhouse gas emissions” – din raportul BM.
    Si cand spuneam de pret, ma refeream atat la costurile legate de obtinerea „materiei prime” pentru acest tip de combustibil, la procesul efectiv de fabricatie si, mai ales, la costurile hranei.

  6. Articolul este, in cel mai bun caz, un elogiu adus lui Malthus. Marturisesc ca n-am stiut de el pana azi.
    In orice caz, cred ca argumentul cresterii populatiei nu este suficient. Ca sa nu spun ca asta n-ar trebui sa conteze. Sau cel putin ar trebui sa fie ultimul. Mai trebuie adaugat aici si interesele altor „baieti destepti”, sumele uriase alocate pentru orice altceva decat bunastarea populatiei. Si inca multe altele.
    Si faptul ca se incearca explicarea actualei situatii prin tot felul de perdele de fum e deja penibil. Cum adica, intotdeauna altii sunt vinovatii, sau „ce dracu’, nu vedeti ca sunteti prea multi?”
    Absolut penibil.

  7. Pacos, nu e chiar un elogiu. Dar, una peste alta, aflăm ce curente de gândire mai umblă prin minţile lumii ăsteia. Abia apoi începem să vedem dacă ne dăm sau nu cu părerea. Şi despre ce.

  8. De acord. Dar tot uitandu-ne la curentele astea, riscam sa nu mai gandim cu capul nostru, sa nu mai putem spune cate ceva, sa nu mai avem deloc pareri, sau sa avem numai acele pareri care coincid cu un anumit curent. Numai pentru ca trendy. Si asta e deja naspa. Rau de tot.

  9. Conteaza si ce gandesti. Una e sa gandesti pliindu-te numai pe o anumita informatie (dupa cum spuneam mai sus) si alta e sa gandesti incercand sa pui cap la cap informatii. Si, pana la un punct, nu e rau, nici una, nici alta. Rau e atunci cand se gandeste pe baza nu de informatii, ci de pareri.

  10. Ehe, pun pariu ca Sfintii Benzinari au scos din Cartea de Rugaciuni toti Psalmii in care-i zice de ieftenirea barilului. Ba cred ca vor sa puna si de-o Inchizitie Octanica, sa ne arda la toate buzunarele in Vecii Vecilor. Pai nu era mai bine inainte, cind un cal putere era suficient? Odata cu calu ‘ a pierit si meseria de „haiduc”, pacat!

  11. @ Karakas
    Dacă nu… la mânăstire. Unde se va executa rafinarea ţiţeiului. Manual :)))

    @ pacos
    Ştirea a fost dată şi vorbită. Despre asta găseşti o discuţie interesantă la Becker & Posner.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...