Botswana

La un articol de ieri, o Casandră, îmi atrăgea atenţia că Botswana ar merita ceva mai multă consideraţie decât părea ca îi acord eu prin referirea la moneda natională. Observaţia a prins bine. Iar Botswana chiar merită privită cu ceva mai multa atenţie.

Ţara are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori. Deci cam de 12 ori mai puţin decât România. Un produs intern brut(PPP) de 25,68 miliarde de dolari (2007)(  de aproximativ zece ori mai puţin decât România). Un produs intern brut pe cap de locuitor de 16.400 $ faţă de 11.400 $ în cazul României (2007). Datoria publică este de 5% din PIB ( sau din PNB mai nou). Exportă de peste 5 miliarde de dolari şi importă de 3,4. Are rezverve de peste nouă miliarde de dolari şi o datorie de puţin peste 400 de milioane. Bugetul de stat are venituri de 4,7 miliarde US$ şi cheltuieli de 3,8. Principalele resurse sunt diamantele ( locul 1 în lume ca nivel de producţie), cupru, nichel. La toate acestea se adaugă o agricultură destul de dezvoltată.

A, da. Moneda naţională e pula. Vă mai spun că acolo, la o populaţie de puţin peste 1,8 milioane de dolari există aproape un milion de telefoane celulare şi 85 de aeroporturi ! Din care 11 cu pistă pavată.

Informaţiile astea cred că prind tare bine. Şi ne-ar putea da de gândit. Şi, poate, ne-ar mai lecui de complexele de superioritate ale albilor bine hrăniţi.

Gaborone- capitala Botswanei (click pentru a mări)

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

29 Comments

  1. ma bucur ca ai urmat atentionarea Casandrei si ne-ai oferit aceste informatii… Cred ca este pentru prima data in istorie cind sfaturile unei Cassandre sint ascultate 😀
    Nu pot sa spun decit Bravo Botswana!
    Am ajuns sa invidiem pe altii ca au pula tare.
    Asa ne trebuie daca noi sintem p*** moi si nu dam de pamint cu prostata politica ce ne afecteaza tara si viata …. economica 😀

  2. Foarte folositor link-ul spre CIA/world factbook!
    Si mai interesante cifrele:
    USA – 21.76 bilion butoaie oil proved reserves
    Rusia – 60 bilion bopv
    Irak – 115 bilion bopv
    Iran – 138.4 bilion bopv
    si
    Botswana – 0
    Romania – 955 milioane bopv
    concluzie 1
    9 – 0 in meciul Romania – Botswana; i-am batut de vad stele galbene
    concluzie 2
    nu intotdeauna castiga cel cu scorul cel mai mare!
    nea Stere!! anuleaza-ti bre vacanta in Teheran, se anunta caldura mare pe acolo.

    In alta ordine de idei eu credeam ca bancnota respectiva este emisa de un oras din Croatia! in care toti locuitorii vorbesc romana si sunt extremi de sugutetzi. 🙂

    Vorbind despre insemne monetare un cunoscut stabilit in Germania mi-a explicat inca din anii ’90 de ce Romania e unde e iar DE, unde probabil o sa fim .
    Zice : ce scrie pe leul vostru de hartie? – falsificarea acestor bilete se pedepseste conform legilor – ; ce scrie pe marca germana? – falsificarea acestor bancnote…-
    Ei, vezi! in Germania biletele se composteaza cand mergi cu troleu!

  3. La CIA găseşti ce trebuie. Iar dacă ai ţeavă la Stratfor… şi mai fain.
    Acum cifrele alea se pot interpreta în multe feluri. Cu harta în faţă şi flota în mişcare.
    Păi bilet de bancă. Aşa se zice româneşte. Banc-notă însemnând exact acelaşi lucru la origini.

  4. Perfect.
    Diferenta dintre poporul nostru si al lor, e ca noi muncim prost, in stilul lui Dorel, si ne plingem mult, iar ei tac si muncesc bine….
    Chiar nu vreau sa generalizez, dar sintem in tara lui „merge si asa”, pe cind ei se pare ca sint in tara lui „hai sa facem sa mearga bine”, si ei pun toti umarul

  5. Oops… Nu confunda PIB cu PNB. Cât despre moneda apreciată de sexul frumos (oare cât de urât o fi al nostru?), o văd scrisă pe toate zidurile şi gardurile. Să fie un simbol al prosperităţii sau al dorinţelor refulate?

  6. Nu le confund. Am explicat clar că datoria publică este de 5 % din PIB. Iar din 2007 ( vezi linkul) e evaluată ca procent din PNB. Care e faza ?

    P.S. Ai şi tu dreptate. Revăzând textul văd ce spui. E formulat aiuristic şi se înţelege orice. Deh, le comit şi eu.

  7. @Mordechai

    Cum bine spunea cineva pe aici, e pentru prima data cand o Casandra este ascultata. Si sunt completamente ravasita.

    Oricum, cazul Botswanei este de luat in seama daca ne gandim ca este plasata pe un continent aproape muribund, chiar daca resursele naturale sunt fenomenale.
    Mai mult, aceasta tara aflata chiar in epicentrul epidemiei de HIV/sida (de cand s-a declansat nenorocirea, speranta de viata a scazut de la 67 de ani la 47 de ani) si unde orfanii reprezinta 3% din populatie, are un guvern care nu a capitulat. Programele de lupta contra sida sunt impresionante. Exista un fond guvernamental care asigura tratamentul pentru aproape 300.000 de bolnavi. La noi, TBC-ul a ramas o chestiune trendy si nici nu ne da prea multe migrene…

    Dar chiar si in conditiile acestea teribile, dezvoltarea lor este impresionanta. Si, spre deosebire de marea majoritate a africanilor, bostwanezii (!) nu mor de foame, au salarii, locuinte si un strop de speranta.

    Resurse au si altii, dar lucrurile nu merg prea bine. Exista un mix de politici care a dat rezultate in tara aceea. Si nu sunt intocmai cele mai liberale, fara a fi autoritare. Statul acela exista. Si exista in proximitatea unei Africi de Sud unde situatia se deterioreaza.

    Deocamdata nu suntem prea dispusi sa observam si tarile la care ne gandim cu un placut sentiment al superioritatii (istorice? rasiale? culturale?). Suntem plini de admiratie pentru Slovenia, dar glumim pe seama Bostwanei. Oare de ce, ca ambele sunt tari foarte mici? O fi bine, o fi rau?

    Multumesc Mordechai pentru comentariul acesta. Ai sparta gheata in privinta Casandrelor.

    Incurajata de tine, ma pregatesc sa proorocesc aparitia unei largi miscari de homeless-i romani care isi vor pierde locuintele in favoarea bancilor de la care au luat credite. Si pe care nu le vor mai putea plati.
    Statul roman este inca la o berica, pe terasa la Monte Carlo.
    Ce zici, o sa ma creada cineva?

  8. Casandra, foarte bun comentariul. Cine nu-şi ascultă casandrele, ca Troia va păţi. Botswana e un fenomen care merită cercetat. Şi cu siguranţă vom mai vorbi despre asta.

    În privinţa profeţiei tale din final… eu te cred. Nici nu e profeţie, ci simplă aritmetică.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...