AcasăLeptopuluStanGeorgia- corespondent de... război...

Georgia- corespondent de… război (?)

După episodul Kosovo era limpede că Rusia va apăsa pe butoanele georgiene. Cu tot corpul.  Iar rezultatele apăsării încep să se vadă.  Este iminent un război în zonă ? Citiţi un punct de vedere.

Avem apoi ilustrarea unui principiu clasic: acţiune. Şi imediat: reacţiune.

Georgienii se fac şi ei că fac. Şi se încordează abitir.

România apare şi ea în ecuaţie. O fi bine ? O fi rău ?( la articolul ăsta nu rataţi nici anunţul galben din dreapta!).

Toate acestea sunt doar ştiri, linkuri, biţi. Dincolo de ele sunt oameni care se pregătesc să moară.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. Am revazut ieri filmul „Born On The Fourth Of July” cu Tom Cruise. L-as recomanda si alor nostri iubitori de „libertate”. Romania din pacate se straduie din rasputeri sa faca „Paste” dupa ce Uncle Sam a dat comanda „Copy”.

  2. Rusia nu are cu cine sa se bata acolo.
    Georgia tipa si ea, dar nu va fi in stare niciodata sa ii abata pe rusi de la interesele lor.
    Stie cineva cati rusi sunt in Georgia?

  3. Ofensiva armatei georgiene a fost planificata de niste analfabeti. Nu stiu ce ofiteri superior stat majoristi si ce consilieri militari occidentali si-a tras Mihail Saakaşvili dar au demonstrat ca d.p.d.v. operational armata Georgiei e mai aproape de Burkina Fasso decit de NATO. Prima eroare elementara a survenit din confundarea oraselului Tshinvali ( citeva zeci de mii de locuitori ) cu Stalingradul ( peste un million de suflete ). La periferia capitalei Osetiei de sud exista intr-adevar o cazarma a batalionului mecanizat pro-rus. Numai ca din momentul in care armata gerogiana a intrat in Osetia de sud, acesti militari au fost dislocati spre sud, in afara orasului, intr-un dispozitiv de lupta pe valea riului Liakhvi, prin care se deschide accesul in Tshinvali dinspre Georgia. Stiinta militara ii obliga de la inceput pe militarii georgieni sa se limiteze la securizarea orasului, adica sa-l, ocoleasca, incercuiasca, apoi sa-l blocheze cu 2-3 batalioane dispuse pe inaltimile dominante din jur. Simultan cu aceasta ar fi trebuit déjà ca pe propriul teritoriu, armata Georgiana sa fi creat un dispozitiv de aparare adinc esalonat pe vaile riurilor Terek si Ardon singurele cai de acces dinspre capitala Vladikavkaz a Osetiei de nord si dinspre Nizhny Unal unde-si aveau cazarmile 2 batalioane de infanterie moto si respectiv de tancuri din divizia 19 mecanizata rusa. Ceea ce nu s-a intimplat. Pentru ca armata georgiana a oprit inaintarea celor 2 brigazi mecanizate pe un aliniament situat la 3 km de capitala Osetiei de sud si si-a concentrat intreaga sa brigada de artilerie, compusa din 50 de obuziere grele, 48 de autotunuri si toate lansatoare de rachete reactive ( printre care si cele 15 rampe LAR-160 romanesti si o parte din cele 120 rampe APRA-40, versiunea romaneasca a BM-21 Grad ) intr-o zona impadurita alfata la 5 -7 km de Tshinvali. In loc sa identifice si sa nimiceasca pozitiile de aparare ale osetinilor din afara orasului, armata georgiana a preferat sa piseze de la orele 24.00 si pina a doua zi la orele 09.00 cu proiectile, fiecare cartier din oras. Dupa toate regulile militare, cucererirea unei localitati nu se face prin demolare artileristica, ci cu trupe de infanterie usoara antrenate pentru operatiuni speciale ( cele 2 batalioane FS ale georgienilor pregatite la Fort Bragg si inzestrate identic cu det.1-Delta din armata SUA fiind suficiente ). Mentionez ca FS georgiene au fost mentinute in cazarma de la Tbilisi pe perioada ofensivei.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...