AcasăOy-oy!Nişte reguli

Nişte reguli

Găsii la ziare.com nişte „reguli pentru un sex perfect„. Bă- mi-am zis- ăştia mi-au citit gândul. Aşa că m-am uitat la propriul sex. Nu e perfect. Nuanţa nu-mi satisface nevoile estetice, dar e ok la nevoile urinare. Apoi curbura uşoară şi o sumă de alte detalii asupra cărora nu insist  m-au făcut să realizez că sexul meu nu e perfect. O fi el talentat, politicos şi prietenos, dar perfect nu e. Aşa că ţup la sfaturile cu pricina.

Bang. Acolo aflu că sfaturile se referă la sex în sens futăcios. Adică altceva. Şi se adresează (cumplită mizandrie !) damelor. Altfel, zău, sfatul ăla, „nu fi pasivă” , mi se pare deplasat. Desigur util, dar nu mie.

Şi dă-i şi  citeşte. Cinci sfaturi: să nu muşti, să nu fii falsă, să nu mimezi orgasmul, să nu fii pasivă şi să nu te gândeşti la celulită ( da, nu te gândi, lasă că se gândeşte el destul. şi aşa pricepi de ce repetă non-stop: „nu ştiu de ce… nu mi s-a mai întâmplat”).

Sfaturile lu’ borş de ştevie. Bre, sfaturile esenţiale sunt:

– nu te băşi ! Oricât de mare ar fi tentaţia, încearcă să-l/ să o convingi să încerce arome noi cu alta ocazie.

– vorbeşte cât mai puţin ! – aici vă spun din proprie experienţă, accentul „di la mămuca di acasî” şi panseurile oteviste au acelaşi efect ca baia în apă rece.  Aşa că tăcerea e de aur. Şi ajută la punctul G.

Aia e.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

  1. După atâta vreme de abstinenţă ( în ton cu tematica postului…) mi-am zis că ar trebui să-mi dau şi eu cu părerea.
    Citind postul mi-a venit în minte următoarea relatare:
    Odată, cineva l-a întrebat pe Petre Ţuţea: „Nene Petrache, dacă printr-o minune, peste noapte, vi s-ar da puterea absolută, care ar fi primul lucru pe l-aţi face?”. Şi nenea Petrache, Dumnezeu să-l odihnească, a răspuns: „Dacă mă întrebi, îţi spun. Întîi şi întîi mi-aş lua un aghiotant care să stea tot timpul prin preajma mea şi să-mi repete la fiecare 5 minute: Sînteţi genial!”.

    La sfaturile esenţiale aş adăuga unul care se adresează damelor:
    – folosiţi cuvinte care să întreţină o iluzie mobilizatoare. Nu întotdeauna tăcerea e de aur.

  2. Un cuplu de tineri căsătoriţi, în călătorie de nuntă. Dorinţa dă în clocot. Trag pe dreapta şi încep ce au de făcut, mascaţi de maşină. La un moment dat, cineva îl bate pe umăr pe tip. Ridică ochii, vede un poliţist. „Nu vă supăraţi. Nu că m-ar deranja, pe mine sau pe ceilalţi trei sute de spectatori, dar trebuie să întocmesc un proces verbal. Vi s-a furat maşina.”
    Evident, în România acest banc face parte din categoria celor absurde. Pentru că aici TOŢI cei trei sute de spectatori plus poliţistul ar fi dat sfaturi!

  3. Shalom de la Toulouse, France!
    Esti tare… interesant si amuzant!!! You rule, young man!!! Te-am descoperit pe „intersectii.com”… à propos de reguli sau erori masculine si feminine, surfeaza aci, daca citesti franceza, toate-s haioase:
    http://www.amour.ro/textes/index.php
    Top 40 des erreurs masculines au lit
    Top 40 des erreurs féminines au lit

    mda, la sfaturi si la „lindicatii pretioase” toti estem „mari si tari”… bonne continuation!

    Un weekend formidabil, dupa planul si placul tau!

  4. your middle name is Speedy Gonzalez”?…;-)
    ca io cunosc unu’ David, serios si fara michteau…
    fii antena, ca vânatorii francezii „ie” suparati-rau pe Sarko, au blocat auto-strade, chestii, socoteli legate de vânatu’ restrictiv… poa’ sa stea pitit vânatoru’, nu mi-e teama, c-am trait la Pitesti înainte de-a fi p-aci…:-)

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...