Discursul de joi, de la Berlin, al lui Obama, dincolo de rettorica interesantă şi de mesajul bine lucrat, mi-a amintit de o alta vizită în Germania. A lui Mihail Gorbaciov. Prin 1987 sau 1988. La vremea aceea Mihail Sergheievici era primit în Germania cu un entuziasm comparabil.
“Yes, there have been differences between America and Europe,” Obama said. “No doubt, there will be differences in the future. But the burdens of global citizenship continue to bind us together. A change of leadership in Washington will not lift this burden. In this new century, Americans and Europeans alike will be required to do more — not less. Partnership and cooperation among nations is not a choice; it is the one way, the only way, to protect our common security and advance our common humanity.”
Privindu-l pe Obama mi-am amintit de discursul lui Gorbi de atunci. Doar că era vorba de URSS şi Vest, nu despre America şi Europa. Au trecut 20 de ani, iar astăzi rolul reformatorului comunist, sovietic, e luat de un „reformator” american, care încearcă acelaşi lucru pe care îl încerca acum 20 de ani liderul sovietic: recâştigarea credibilităţii şi refacerea legăturilor cu Europa. Ce s-a întâmplat cu URSS după aceea… ştim cu toţi. Statele Unite, cu siguranţă, nu vor trece (încă) prin aceeaşi situaţie. Dar discursul lui Obama şi chiar simpla apariţie în cursa prezidenţială a unui personaj precum Obama reprezintă nişte simptome. Dacă Obama este leacul pentru bolile Americii sau, aşa cum spuneam, doar simptomul… vom vedea.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=iCdEFyPsexE]
Comparatia facuta, cat si prezenta sporita la discursul tinut de Obama in Germania imi aminteste de vizita lui Bush din 2002(daca imi amintesc bine) in Romania, vizita facuta ca sa ne anunte ca vom intra in NATO. Atunci eram inca in liceu si a venit ordin de la directoare sa ne prezentam cu totii acolo, in grupuri conduse de diriginti. Era vorba de un liceu de top si au fost mai multe licee care au adoptat aceeasi tactica. Cam asta a fost cu multimea de atunci care a tremurat pe ploaie pentru magnificul Bush.
Oare cum a fost la Obama?
Şi atunci şi acum… şi întotdeauna mulţimile din tipul ăsta se alcătuiesc după aceeaşi reţetă: fani sinceri, „voluntari” mobilizaţi cu anasâna, politruci, gură-cască, pierde-vară, aflaţi în treabă etc. Dar întotdeauna există şi o masă semnificativă de oameni sincer interesaţi. Oricum, asta ţine doar de scenografie, altceva e important aici…
frumos comentariu,domnu’ mordechai!
m-a uitat la blogul tau si am impresia ca te cam stii la politica.
probabil ca pentru ca esti evreu.interesant blog!bravo!
La politică, fotbal şi agricultură ne pricepem toţi, nu?
Gorbaciov a fost agent al nu stiu cui. Sau nevasta-sa! Sa inteleg ca si Obama? Ha! ha!
Si Eltin a venit cu un prgram mult laudat si a avut parte de mii de consultanti occidentali, si a facut rahatu’ praf: a bagat Rusia si mai mult in recesiune la vremea aia. SUA sunt destul de jos economic. Ma intreb daca politicile economice ale lui Obama vor redresa economia tarii, si cit timp va dura. Daca omul va fi insa obligat sa poarte alte razboaie, ii va fi greu sa isi duca la bun sfirsit mandatul. Sper, deasemenea, sa nu fie tinta unui atentat din interior, pentru ca va fi foarte nepopular printre bogatanii republicani.
E posibil să mă înşel, dar… nu cred că de la al doilea război mondial a fost măcar un singur preşedinte american care să nu fi dat cu durda. Popor belicos, deh.
Am o vaga presimtire ca Obama asta va fi cea mai mare dezamagire pe care-au sa si-o ia-n bot yankeii de la Independence Act incoace.
Şi deodată cu ei şi noi ceilalţi care încă visăm că Change…
Nimic nu ne poate împiedica, însă, să sperăm.
Totusi americanii au de toate – rusii erau in forma cand si-au inpus reforma lor. Cine stiu ce o sa vina peste noi?
Apele.