AcasăLeptopuluStanGeorgia on my mind

Georgia on my mind

Îmi propusesem să scriu ceva despre ce se întâmplă la doi paşi de noi. Despre situaţia din Osetia de sud. Poate o voi face, de luni încolo. Deşi a făcut-o, deja, foarte bine prietenul Constantin Gheorghe.

Şi aşa o să înţelegeţi şi de ce pomenea Băsescu de cheile de la Cotroceni lăsate pe mâna lui Văcăroiu, înainte de plecarea la Beijing şi de ce vă pomeneam ieri de Blackwater.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

17 Comments

  1. Cred ca nu are rost sa ii cainam prea mult pe rusi. Au fost si vor ramane un stat imperialist, si gruzinii le-au stat ca un os in gat. Fortand nota putin, se poate face o paralela intre Osetia si Transnistria. Ambele sunt enclave ruse in teritorii ale unor foste republici sovietice, de care rusii se folosesc fara jena. Insa, spre deosebire de moldoveni, care se apropie pasnic ( politic ) tot mai mult de maica rusia, gruzinii au ales sa nu plece capul si sa se arate coiosi. Ca o vor lua pe coaja, este partea a doua.
    Oricat de scandalizata ar fi comunitatea internationala la nivel declarativ, in plan practic nimeni nu va misca un deget pt a opri razboiul. Cealalta uniune sovietica are destule pe cap, plus an electoral, iar Yurop atarna de conductele rusesti. Asa ca …. stima si respect pt Georgia, dar sincere condoleante.

  2. Nici eu nu cunosc suficient dosarul cu pricina. Abia am adunat documentarea necesară. Dar analiza de acolo e mai mult decât utilă.
    Multe nu ar trebui să se întâmple şi se întâmplă.

  3. @satmareanca

    nu stiu pe cine a lamurit domnu gheorghe, care critica alti analisti ca se pricep la toate , el insusi elaborand analize „pertinente” si „obiective” pe orice tema.

    daca pe respectivii ii „platesc” americanii, citind textul dumnealui , orice om cat de cat echidistant ar „crede” ca el e platit de rusi.

    oricum la un om de 60 ani atata patos revolutionar e putin cam patetic.

    p.s. pe fond are dreptate. dar amestecam eticul cu ploiticul.ceea ce in cazul unora care se ocupa cu fenomenul politic e o dovada de crasa ipocrizie.

  4. Om ” cât de cât echidistant”? Adică e sau nu e echidistant? Şi… hai să vedem dacă ghicesc: tu eşti omul echidistant, da?
    A, după aia descoperi că pe fond are dreptate. Deci are dreptate, da’ vârsta e o chestie care te jenează pe tine la osteoporoză.
    Îţi mai zic ceva: e şi cam gras. Deci opiniile lui doi bani nu fac. Să înveţe naibii să fie cât de cât echidistant.
    P.S. Acu’ să nu îţi închipui ca dacă îţi schimbi id-ul nu ţi-am recunoscut neuronul solitar, da? Că dreptul de a fi cretin nu ţi-l ia nimeni.

  5. @ Andreea Toma
    Pe mine m-a lămurit, dacă pe tine nu – asta nu mai este problema mea. Am voie să fiu lămurită de cine vreau eu, nu? Io aşa zic 😀
    Cred că trebuie să ştim să ne luăm adevărul din mai multe părţi şi să nu înghiţim găluştile ce ne sunt servite din varii motive – adesea mediocritate. De data asta, dl C.G. m-a lămurit încă de ieri când unele televiziuni o ţineau într-una că Rusia a atacat Georgia. Noroc că am fost inspirată să dau pe la el, altfel orbecăiam aşa cum unii o mai fac şi acum…
    Dacă şi tu zici că fondul e bun, sunt şi mai luminată 😀

  6. :)))) Nu e nicio andree. E un mononeuronal.
    http://www.infowars.com/?p=3834
    Ăsta e un link util.
    Apoi uite ce şi cum s-a întâmplat:
    „Georgia, a staunch U.S. ally, launched a surprise military offensive to retake South Ossetia and reportedly killed hundreds of people, triggering a ferocious counterattack from Russia that threatened to plunge the region into full-scale war.”
    Sursa ? Crezi sau nu: Fox news. Ceva mai târziu, desigur, ştirea e corect periată şi prelucrată.
    http://www.foxnews.com/story/0,2933,399962,00.html

    Pe planeta asta toţi sunt nişte nenorociţi: sărbi, afgani, irakieni, saudiţi, ruşi, vietnamezi, chinezi… toţi. Mai puţin unul singur. Mişto.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...