Bun. S-au strâns la Bruxelles antrenorii naţionalelor din campionatul UE ca să discute cum rămâne cu Rusia, Georgia, Abhazia şi Osetia de sud. Noi, mai forţoşi, n-am prea ştiut care e antrenorul care e masorul aşa că i-am trimis pe amândoi: Băse şi Tări. De fapt dracu’ i-am trimis. S-au dus ei. Că a învăţat Băsescu un termen nou ” non paper” şi avea musai să şi-l exerseze, la coadă la bufet.
Cum ziceam: bun, s-au strâns. Pe urmă s-au împrăştiat iar. Reuniunea a fost un bun prilej pentru Berlusconi de a-şi prezenta noul implant de păr, pentru Sarko de a se da şef şi pentru Băse de a nonpaperui. Iar pentru Tăriceanu… de a se plimba cu avionul.
Reuniunea s-a încheiat cu următoarele concluzii: Georgia are probleme. Rusia are capitala la Moscova. Nu e bine să mănânci zapadă galbenă. Piercingul e preferabil să fie executat doar cu scule sterile.
Adică fix un pârţ. Sigur, liderii europeni au zis pas la recunoaşterea independeţei Abhaziei şi Osetie de sud ( big fuckin’ surprise !). Şi au hotărât că s-ar putea să amâne negocierile cu Rusia, legate de noul tratat. Adică au vorbit în pungă. Dar Saakaşvili e mulţumit. UE urmează să „dezvolte un sistem privilegiat de vize pentru Georgia” . Adică vizele pentru georgieni vor fi de culoare roz. Şi UE ar putea lua în considerare şi o eventuală asistenţă pentru reconstrucţia Georgiei. Succesuri căcălău.
Reuniunea a fost un gest absolut formal. Ruşii n-au păţit nimic ( nici nu văd ce ar fi putut păţi !), georgienii n-au primit nimic. Băse n-a băut nimic ( cred… sper…). Singurul rost al reuniunii a fost acela de a-l mai calma pe Saakaşvili din rosul cravatei şi a-i mai tempera vedeniile … alea în care vede el elicoptere multe ca succesurile umblând să tragă în el cu roşcove.
E limpede că învărtoşarea Rusiei nu cade bine la lingurica vestului, dar şi mai limpede e că, în acelaşi vest, nimeni nu pare dispus să îşi tulbure siesta de hatârul unui personaj cu tulburări evidente la mansardă. Şi l-am numit aici pe „interesantul” preşedinte georgian.
În final aş atrage atenţia asupra unui aspect. Reuniunea despre care vorbim, a fost, mă tem, o elocventă demonstraţie a ineficienţei actualelor structuri europene. Majoritatea statelor europene preferă să trateze „chestiunea rusească” pe cale bilaterală, mulţumindu-se, la nivel european, cu articularea unor poziţii formale. Şi nu este singura chestiune în care statele membre UE iau lucrurile pe cont propriu. Sunt nenumărate astfel de exemple. De la chestiunea vizelor de intrare în SUA până la relaţia cu Iranul. Iar pentru europeni acesta ar trebui să fie principalul semn de îngrijorare: şubrezenia şandramalei comunitare. Pe care nu rachetele ruseşti, nici pârţurile georgiene o pot pune pe butuci, ci votul democratic al irlandezilor. Ori foame de gaz rusesc a Germaniei.
Iti zic eu ca daca il luau pe Banel consilier, invatau sa joace la doua maini, pardon, mese, mai pardon, porti. Asa impacau si varza si …ce mai era ?
În cazul de faţă unul din cei doi ar putea fi Bănel. Care… nu mai ştiu.
Ipotetic vorbind, ar fi putut face cu schimbul, ca-s la fel de ….ca noaptea.
Dar doar ipotetic:)
Era firesc sa mearga ambii, doar se completeaza reciproc, unul mort de beat, alalalt mort de treaz 😀
Cit despre Europa, acolo se face mare caz de diplomatie si vorbe frumoase si lipsite de continut. Eficienta acestei diplomatii Europene s-a vazut mai ales in „succesul” avut cu evitarea celui de-al doilea razboi mondial… 😀
Dacă pui problema aşa… e ca în bancul cu miliţienii.
Nu, nu, au fost si vesti bune:
„O veste buna. Presedintele Sarkozy a dat asigurari ca Republica Moldova va reprezenta un punct separat pe ordinea de zi a Consiliului din octombrie.”, a spus seful statului.
Omul s-a intors cu sarsanaua plina..de asigurari.
http://www.gandul.info/actualitatea/europa-raspunde-caldut-moscovei-basescu-avocatul-moldovei.html?3927;3112413
Iar rusilor o sa le raspunda „pentru ca asa e politicos” la cererea lor ca Romania sa recunoasca Osetia de Sud si Abhazia. Alternativa era sa nu le raspunda, nu? Si aia ar fi fost nepoliticos. Iar poporul trebuie sa distinga ce e si ce nu e politicos in politica externa. E bucuria impartasirii de cunostinte abia aflate intre Presedinte si „supusii” sai mai putin privilegiati in ale intelegerii lucrurilor si faptelor.
http://www.gandul.info/politica/romania-a-primit-o-cerere-de-recunoastere-a-abhaziei-si-osetiei-din-partea-rusiei.html?3928;3114307
În privinţa Moldovei… ar suna a veste bună, dacă insituţiile europene nu s-ar fi vădit a fi impotente. Apoi… gândeşte-te unde ne aflăm. Alde sarko şi berlusconea stau la sfat să decidă soarta unor ţări. Şi zeusu’ şi el chibiţ.
Mă făcuşi de două parale, că nu concurezi cu CNN-u’, da’ io voiam numa’ să-ţi văz părerea, deşi p-asta o intuiam, da’ felu’n care-o spui. Ş-am văz’t c-ai atacat tema, cum era normal. Da’ se putea şi fără…