AcasăCamera de gardaŞtiri din balamuc

Ştiri din balamuc

Acum nişte zile citeam prin ştiri şi adulmecam adierea de război rece. Pare-se că în viitorul apropiat Hollywood-ul va schimba iar macazul. Dacă în producţiile din ultimii ani ruşii deveniseră buni parteneri şi aliaţi în lupta cu dihăniile extraterestre… acum sigur vor redeveni bau-bau.

Atunci când imbecilii conduc lumea… pe cine să mai mire că singurul lor mod de a face uitată o  prostie este să comită un şir de alte noi tâmpenii? Altfel ce să crezi când auzi ce minunăţii pun la cale Soros şi Scheuneman ( consilierul lui McCain): recunoaşterea independenţei…Ceceniei, Inguşeţiei şi Dagestanului. Urmate de recunoaşterea „independenţei” „Adygea, Altai, Buryatia, Kabardino-Balkaria, Kalmykia, Karachay-Cherkessia, Karelia, Komi, Mari El, Mordovia, Sakha, North Ossetia, Tatarstan, Tuva, Udmurtia, Khakassia, and Chuvashia” . Aici nu mai e vorba de provocare, de răzbunare ori de joc geostrategic. Aici e vorba de imbecilitate crasă. Şi de căutarea gâlcevei cu orice preţ. În ce alianţă am intrat noi? După Afganistan pe unde vor mai fi trimişi ai noştri să moară din cauza unor nebuni?

Între timp Cheney zburdă prin Azerbaijan, zgândărind ursul la nară. Iar Biden face şi el declaraţii de o mare înţelepciune.  Se anunţă vremuri spectaculoase. Dacă vreţi o investiţie bună… băgaţi banii în fabrici de sicrie. O să fie al naibii de profitabile.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

19 Comments

  1. macabru,boss.si comentariu si ideea de afacere.Daca arunca ursul cu bombardeaua(suntem ultimii sositi in aliante si primii loviti peste bot),trag obloanele la afacere.Alte idei mai putin periculoase n-ai?un pic mai optimiste?(si nu ma refer la afaceri).

  2. Bine, bine, e clar că-n ăştia s-a umflat tărâţa. Soros o mai pune de-o speculaţie bursieră, Scheuneman scheaună şi el că doar n-are treabă deocamdată, Cheney zice că „după el potopu'”, iar Biden la fel ca şi Scheuneman tot n-are vreo treabă, aşa că ne dă măsura a ce ne poate aştepta dacă… Altfel tot stau să văz vreo sclipire a unuia din cei politicieni „de valoare” pe care-i au americanii prin cancelarii, de care-mi spuneai acu’ nu mult timp. Şi nu văz nimic de soi, nici acolo, da’ nici dincoa’ ce gârlă.

  3. Mai Mordechai, cred ca Darwin a dato-n bara cu teoria evolutionista. Nu se aplica la politicieni.

    Cu NATO ai perfecta dreptate. Noi am crezut ca o sa ne ia de mina sa ne apere de ursu rau. Cind colo…

  4. Încearcă sa dai pe Google, pagini in limba romana „Tatarii in Crimeea”. Ia postare cu postare si o sa constaţi ca cineva, undeva, incinta la implementarea in Crimeea a unui hanat tătar. Propaganda e profesionista si super soft. Probabil a costat un pumn de dolari. Se pune o întrebare de ce efortul ăsta in limba romana??.
    Dau din casa. In Romania sunt ~15000 de tătari. Trei triburi mari, Songari si Nohaii si tătarii de la cram (Crimeea) Primele doua au fost aduse de Stefan cel Mare sau de turci spune legenda. Cei din Crimeeia au fugit de acolo de fiecare data când ruşi au venit peste ei. Ultima oară după 1944 au venit aici au căpătat acte false si trăiesc si in ziua de azi. Cunosc un profesor universitar de la politehnica Bucureşti născut in Crimeea tătar.
    Din nou din casa: nici un tătar din Romania nu visează la Crimeea. Daca le spui rad ca de o gluma buna. Dar … apar firme care organizează excursii gratuite acolo periodic anual, pentru ei. Se duc rad se odihnesc la Soci si vin acasă. Au învăţat de la noi romanii „daca sunt prosti iale banii”. Ca sa înţelegi bine in 1981 bulgarii au organizat pogromuri ca sa ii oblige sa plece in Turcia pe etnicii tătari si turci. Un var al socrului meu a trecut graniţa clandestin in Romania si am participat la o reuniune de familie inedita. Varul Bechir l-a întrebat pe socrul meu Sevchet: Daca va alunga statul Roman ce faceţi?. Cum ce facem dormim la fina Lencuta si a zâmbit, fina Lencuta e vecina de gard cu noi. Atunci m-am simţit Roman stăpân in tara lui si tare.
    Si intrebare?? Cine finanteaza utopia asta Hanat? in Babilonia din Crimeea unde ruşii se calcă pe bombeuri cu Ucrainenii. Nu aştept răspuns!!
    A fost un exerciţiu!!

    • Etnicii tatari din Crimeea o duc groaznic acolo, sunt straini in propriul pamant, in drum spre Bagcasaray vedeam colibe ale tatarilor din pamant galben, case daramate, cimitire vandalizate, sunt tratati ca cetateni de clasa inferioara. Ghidul nostru ne spunea ca tatarii din Crimeea tre sa faca totul de 2x mai bine ca ucrainienii ca sa fie vazuti egali cu ei, zilnic duc grija faptului daca unde stau astazi vor sta si maine, copiii tatari sunt marginalizati in scoli etc etc. Poate nu stiu ei cum sa isi ceara drepturile sau cu anume sa inceapa, dar Crimeea este tinutul tatariilor.

  5. Un exerecitiu penru tine personal poate intelegi ceva eu nu!!. La fina Lencuta au dormit in pivniţa ai mei in 1944 când ruşi căutau tătari sa ii trimită in Siberia de aici de la romanica.
    De ce am postat?? pentru ca cineva a pus la fiert o oala de borş colea sa la poalele Caucazului. La un zbor de pescăruş de la Sulina la Soci. Se vorbeşte in postarile pe care te-am invitat sa le vezi de 5000000 de tătari. Gorgienii nu ştiu citi sunt, da ce balamuc!!.

  6. Filmele de la Hollywood au un singur bau bau, pe americani. Fie pe soldati, fie pe corporati, fie pe omul de rand alb si oarecum bogat incapabil sa se conecteze la idealurile neintinate ale socialismului. Redacted, Syriana, Constant Gardner, Rendition, Valley of the Wolves, Lions for Lambs, In the Valley of Elah, Stop Loss. Si ultimul pe lista cu voia dumneavoastra, Good Night and Good Luck, in care un ziarist comunist bun lupta impotriva unui senator anticomunist rau.

    De unde crezi ca vin banii pentru toate rahaturile astea? Daca vrei sa investesti in ceva, baga banii in chestii de transferat fonduri din Rusia ca Western Union si altele, ca o sa zbarnaie firele de telegraf cu cate fonduri o sa ajunga la Hollywood. Si cumpara un stoc de filme dealui Sergiu Nicolaescu sau drepturile la Iarba verde dea casa, ca osa fie mai popular decat te astepti in cativa ani.

  7. @ c
    Idei sunt. Parale nu.

    @Roxana Lilith
    Ba în ultima vreme bogăţia a început să se sature de ei.

    @ pacostel
    Ce vinzi ? Şi-s hetero !

    @Cârcotaşu
    Are rabbi o vorbă:
    când un bou vrea să stinga lumina nu te certa cu el să-l convingi că nu e bine, ai grijă doar să ai baterii la lanternă, să te ţină până în zori.

    @Vania
    Eu recunosc de mai multă vreme independenţa Californiei, New Mexico, (American) Guam, Hawai, Puerto Ricco, Alaska, insulele Mariane… aş recunoaşte şi independenţa româniei, dar asta i-ar supăra pe mulţi români.

    @ Miorlau Pufos
    Cum ziceam… cu lanterna…

    @Karakas
    Eu cred că nu se aplică la specia noastră.Punct.

    @Constantin Gheorghe
    Ieri noapte am rezistat cu stoicism la CNN. Aşteptând spunerile McCaniene. M-am îngrozit. Ăla e partidul care conduce America de 8 ani ( mă rog, de 2 ani, democraţii au preluat majoritatea în legislativ, totuşi). … aşa că totul devenea explicabil. Am găsit doar două teme prezente în discursuri şi în power-point-urile ridicole de pe ecran: războiul, VietnNam, Coreea, Afghanistan, Iraq… la trecut, prezent şi viitor- mult război; şi a două obsesie a serii: Drill now!

    @lol
    Bre, ce să zic… multă lume necăjită.

    @ geomarz
    Ăla a fost un accident rutier şi acolo, desigur, ruşii au fost de vină şi comuniştii. Nu?

  8. @ Mordechai
    Corect. Accident rutier ca pierudura si doi ciudati : „litle boy” si „big fat” .
    Mai inti l-au pierdut pe unul iar mai apoi l-au trimis pe celalat dupa el.
    Numai ca nu i-au mai gasit pe nici unul.
    Si atunci s-u pus a numara mortii. Iesira cu zecile de mii.
    Caci, pasa mi-te fura smecheri. Pastrara drumurile acelea nebatute…

    Si, iarasi, corect. Fura rusii cei comunisti.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...