AcasăCapitalismul proletarTitu, Tări şi mandolina

Titu, Tări şi mandolina

Ce înghesuială mare la tăieri de panglicuţă, puneri de pietre de temelie şi desigilări de himen. Expunerea face bine la coşniţa electorală. O mare ştire râgâie în buletinele de ştiri din ultimele ore. Tăriceanu şi Orban s-au dus tutu-papa la Titu. Cu trenul. Că asta era telemeaua cu care era umplută scoverga ştirii: Tăriceanu s-a dat cu trenul. Mare ştire, nu? Vorba unei prietene: băi, tu când ai mers ultima dată cu trenul a fost ştire?

Evident, la buluceală nu avea cum lipsi Băsescu. El şi Tăriceanu având mari merite acolo. Bine, merite nu or fi având ei, dar cu siguranţă aveau de distribuit importante poveţe, ca nişte oameni pricepuţi la toate. În ce ţară sănătoasă la cap aţi mai văzut îmbulzindu-se preşedinte, premier, miniştri şi lăutari la un rahat de urnire a construcţiei unei coşmelii? Nu vă stresaţi fişierul. Întrebarea era retorică.

Dar de ce nu ai mers Căline cu maşina ? Pe autostrăzile alea construite sub mandatul tău şi al priceputului de Orban -mandolină ? Aud ? Sau cu yachtul, că văd că te preocupă.

Ne apropiem tot mai mult de campania electorală. Spun asta de parcă ultimii patru ani ar fi fost altceva decât o neîntreruptă manea electorală. Şi băieţii ăştia fac ce au făcut în toată această perioadă. Împart sinecuri şi dau pârtie la şmenuri. Că e vorba de Delta Dunării, de achiziţii de tot felul, de tunurile din energie sau de orice altceva vreţi voi. În vreme ce economia adună echimoze ca efect al întâmplărilor de peste ocean, oamenii au doar grija umplerii maţului. Numirea lui Mihaiu ca guvernator al Rezervaţiei Delta Dunării e doar încă una din linguroaiele oferite hămesiţilor. Banii luaţi cu toptanul de la TVR pentru puparea în cur a şefului nu mai erau suficienţi. Salvarea aparenţelor nu mai preocupă pe nimeni.

Astăzi, probabil, Curtea Constituţională va lămuri şi problema votului uninominal. Pe care nimeni nu l-a dorit, dar pe care toţi l-au fredonat. Şi rămâne cum s-a stabilit. Vot uninominal. Da’ doar la Miss Boboc.  Şi mergeţi la urne. Care nu sunteţi setaţi pe modul Canci. Şi mai votaţi o dată. Şi o luăm de la capăt. Alţi derbedei. Alte jafuri. Aceeaşi curea, mai multe găuri.

Asta e situaţia. Exact asta.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=57sy2_2Wrto]

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

14 Comments

  1. Apropos de himene. Ca era sa uit. Stai ca s-a gasit unul sa faca desenul „Tara ca o pizda”(http://benedeklevente.blogspot.com/).
    Da’ pula geografie, harta e incmpleta. Cred ca trebuia sa fie o harta administrativa ca sa stim si noi de unde venim, care e de pe Muntele lui Venus, care din Cur, samd. Daca era Harta ca o pizda administrativa sau viceversa stiam si noi….

  2. interesant e ca ziaristii l-au intrebat pe Orban daca a platit bilet, daca a platit Tari bilet, dar nu au spus daca ei, ziaristii, aveau bilet…..

    Oare cum de nu s-a dus Tari cu motocicleta????

    Si eventual cu Orban pe locul din spare, cu mandolina atirnata de un umar?

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...