AcasăUncategorizedŞtirea cu şomerii

Ştirea cu şomerii

Ca să ştim despre ce vorbim, mai întâi ţâpurim ştirea trimisă de Moshe.

Doi consilieri locali din comuna vasluiană Micleşti au renunţat la statutul de ales pentru a putea beneficia de ajutor de şomaj, pe motiv că acest venit este mai mare decât indemnizaţia de consilier local, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cei doi consilieri locali, care au ocupat funcţiile de primar şi viceprimar până la alegerile din iunie, şi-au depus deja dosarele la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Vaslui şi vor intra în plată din octombrie, după ce în cursul acestei luni au depus cererile la secretarul Primăriei Micleşti prin care îşi anunţă retragerea din Consiliul Local.

„Fostul primar Fănică Nica, consilier local al PNL, şi fostul viceprimar Vasile Mihai, consilier local PNG, şi-au înaintat demisiile din Consiliul Local, în cererile oficiale invocând motive personale. Ulterior, mi-au supus că au recurs la această măsură deoarece vor primi de cel puţin patru ori mai mult ajutor de şomaj faţă de indemnizaţia de consilier local”, a declarat, luni, Doru Agafiţei, primarul comunei Micleşti.

Potrivit datelor comunicate de AJOFM Vaslui, fostul primar Fănică Nica va primi un ajutor de şomaj de 624 lei, iar fostul viceprimar Vasile Mihai va primi lunar 597 lei. Cei doi nu au alte activităţi, iar dacă ar fi rămas consilieri locali ar fi beneficiat de o indemnizaţie lunară de 150 de lei.

S-a citit ? Da ? S-a hlizit suficient ? Booooon ! Acum e clar unde băltim cu democraţia românească ? Aia în care mortul e ales primar şi viii deja aleşi îşi iau pa-pa de la funcţie ca să se bucure şi papila lor de gustul ajutorului de şomaj. Sigur, Vaslui… judeţ sărac. Micleşti comună amărâtă, „renumeraţie după buget… mică”. Da’ orişicâtuşi. Păi oricât de amărâtă ar fi comuna aia nu se poate să nu fie nevoie acolo de nişte borduri, ceva. De o reabilitare a sistemului de iluminat, că băieţii de la ştiu eu ce firmă de becuri  sunt culanţi şi se rezolvă.

Da’ important e că Tăriceanu e mulţumit, creştere economică, şmecherii, marafeturi… lasă că îşi iau băieţii ăia doi ajutorul de şomaj şi se duc în SUA să facă şmenuri imobiliare. Deci, băi Trump, ai cam belit-o !

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

15 Comments

  1. fugi bre ca asa crestere economica nu am avut de cand este romanica asta cica moderna
    numa ca acu ne-ntoarcem la feuda ca d-aia ne scremem nominal cica sa iasa lista.
    chestia cu somajul are miezul ei da-i las pe altii sa-l guste.
    si cine se-nghesoaie la somaj?….fugi bre ………al dracu circ si cu nealegerile astea …si nu mai miroase -trasneste ce mai…

  2. crestere economica my ass…e artificiala,o sustin(economia) aia de-si rup carca pe afara,care acu’ fug din Marea Britanie ca iobagii pe latifundii,is disperati britanicii acum ca nu au cu ce mana de lucru sa-si „construiasca” Olimpiada din 2012…da mai acu’ un an erau al dracu de reticenti si suspiciosi la noi,ca natie.
    Cu polonezii e la fel.Ma intreb unde s-or duce,ca nu cred ca musca la ai’ 20.000 promisi de ai nostrii.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...