1 şi 322

Motto:

„Cand se naste omul, este moale si fraged. Cand moare, este tare si tzapan”

Moshe

N-am dat celebrul film. Aşa că mă întrebam: pentru consecvenţă, nu ar fi normal să nu pomenesc nici de prestaţia de azi a lu’ domnu’ zeus ?

Am optat pentru un compromis. O să scriu despre discurs, dar foarte pe scurt. Nici nu sunt multe de spus. Doar notăm câteva faze, punctual.

– cei 322 nu mai sunt câh, duşmanii naţiei, bau-bau fioros, motiv pentru care omu’ a sâmţât nevoia pen’ ca să se , şi anume, exprime in faţa foştilor odioşi, actualmente reprezentanţi respectabili ai instituţiei fundamentale a democraţiei;

– bla- bla

– foarte mult bla- bla

– nu-s autostrăzi. bla-bla. da’ dacă nu-s autostrăzi nu e şi pen’ că el a fost ministru al transporturilor în 5 (cinci) guverne ? şi pen’ că, ministru fiind, oţinea langa ca Lăceanu cu fluieru’ că România n-are nevoie de autostrăzi ?

– bla-bla-bla

– vine Apocalipsa, da’ nu disperaţi, se iezistă un izbăvitor: el, om între oameni, zeus între zeuşi… deci… bla- bla.

-pactul cu învăţământul- galerie de succesuri

-el e bun

– el e înţelept

– el e frumos

– el e cinstit

– bla…

– … bla

Mi-a scăpat ceva ? A, da. Precizarea zeusului că „legea uninominalului pare a fi neconstituţională”( citat din memorie- zisa exactă suna aşa: „pare a nu respecta rigorile legii, ceea ce periclitează chiar introducerea noului sistem de vot şi poate genera confuzie”). Ptii! Ca să vezi.

UPDATE: Nu i-a ajuns. Omu’ vrea şi la TVR diseară. Aşa că subscriu la ideea generos enunţată de tonomat.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

21 Comments

  1. Nu e chiar nimic! E ceva, e ca un vis, e ceva de nedescris! E focul de pistol care declanşează campania electorală. Şi cum PD-L se află la înghesuială, vrea să mute dezbaterea electorală spre zone mai puţin sensibile politic, pentru că nu prea sunt succesuri în tabăra sa. Dar imbecilitatea pe care a făcut-o, presând pentru schimbarea sistemului de vot, se decontează acum, pentru că o să-i doară fix în pix de indicăţiile lui Băsescu pe flăcăii porniţi la vânătoare de voturi. Să vezi tu ce teme de campanie mişto la Furdui Iancu sau la Dida Drăgan! Şi mi se pare că Băsescu trage acum spre votul pe listă. Vedem ce şi cum. Cică Guvernul a cerut amânarea procesului intentat de PRM în legătură cu delimitarea colegiilor. Ce zici de asta?

  2. În câteva ceasuri vedem ce se decide şi pe unimominaşpa. Deşi discursul omului ne furnizează deja indicii asupra deciziei.
    Zic că e o aberaţie. Şi apoi ce facem? Ţinem alegerile, o eventuală hotărâre decide că acele colegii au fost incorect desenate … şi rezultatul alegerilor devine canci. Trăim în Absurdia.

  3. Ma intreb cum s-a comportat de aceasta data CeVeTudor in timpul discursului : a strigat, a falfait pancadre, s-a luptat cu Patapievici si Liiceanu la balcon sau a stat linistit pe scaunul de vicepresedinte al parlamentului ales cu voturile PD-L ?

  4. N-am vrut tulburări de bioritm, aşa că m-am ferit să ascult discursul. Am luat la cunoştinţă de „conţinut” aici citind rezumatul făcut de Mordechai. Perfect lămurit. Nimic nou. Dă rateuri şi cu circu’. Plictiseală.

  5. @Mordechai: in chestia asta cu autostrazile pe mine ma mai enerveaza si ca
    1. daca zice Base ca ei nu au facut autostrazi astia raspund ca tu nici macar nu vroiai. Pai asta e concurs de cine freaca menta mai tare sau cine e mai prost dintre ei?
    2. similar PSD cu PNL. Rad aia din PSD de aia din PNL ca au facut 5 km. Pai ei cat au facut? 60? Rade oala sparta de ciob. Daca faceau o autostrada cap coada intelegeam sa comenteze.
    Da`asa?

  6. Acum… la rigoare… pesedeii au făcut vreo sută de km. Plecând de la zero. Şi le-au mai lăsat ăstora vreo 50 km numai gata de tăiat panglica. Nu e mult, dar e ceva.
    Ăştia au venit chitiţi pe contractul cu Bechtel.Şi de chitiţi ce au fost … i-au dublat valoarea. Şi au realizat 5 km.
    Şi ca să rămânem riguroşi… păi anii întârziere i se datorează zeusului. Care în mandatele 1996-2000 a pus tălpi la greu. Asta că vorbim de autostrăzi.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...