Taina mea

Si eu visez sa reintilnesc pe cineva care mi-a devenit drag intr-o clipa. Si sper sa se intimple, chiar de-ar fi si pret de o secunda.

Ei, deci nu sunt singurul care ţine o taină.

Melancoolie?

Mordechai, ştiu că e cam offtopic şi intempestiv, da’ tare mi-ar plăcea să-ţi dai cu părerea referitor la video-ul, şi mai ales comentariul pe care i l-am făcut aici. Mai ales că zici că te interesează politica externă… 🙂

Da. Aşa zic. Că mă interesează politica externă. În limite rezonabile. Dar chestia aia am mai văzut-o. Şi nu am ce comenta. Care era politica externă ?
E comentat suficient acolo.
P.S. Că tot offopicuim. Suprainterpretarea e mereu o primejdie de luat în seamă.

Numai tu puteai face asta. Nu ştiu ce rezultat va avea, dar ştiu că deşi legi greu prietenii ştii să le preţuieşti.
Piesa m-a lăsat fără grai. Merci! 🙂

Ştiam eu că n-are cum să nu vă placă un cântec aşa fain.

Articolul respectiv este scris din punctul de vedere al unui „publicitar”, şi mai puţin din punctul de vedere al unui „politolog”.

Suprainterpretarea consider că mare efect nu poate să aibă în cazul ăsta. Unu la mână că nu-s o voce importantă, doi la mână, este făcută pe .ro. Asta dacă e într-adevăr vorba suprainterpretare…

Probabil m-am entuziasmat prea mult.

N-am fost atent. Acum realizez că e comentariul tau acolo. Nu te-ai entuziasmat prea mult. E ok ce ai zis acolo. Pertinent. Mă simt măgulit că ţi-a păsat de părerea mea.Mulţumesc. Dar la o abordare din prisma publicitarului nu mă avânt, că nu mă pricep suficient.
Voce importantă ? De ce să nu fii voce importantă ? La fel de importantă ca oricare alta. Iar lipsa unei anume notorietăţi nu e neapărat un handicap.

Chiar n-ai scris rău. 🙂 Nu te lua după mine. Eu mai am şi zile naşpa. Dacă mai comiţi… ţine-mă la curent.

🙂 I will surely will.

Perfect ! :))
Bem şi o bere. Numai să bată şi Dinamo. 🙂
Că tot am fugit hăt offtopic.

m-a facut sa ma gandesc la versurile

nu sunt ce par a fi,
dar nu sunt nici ce sunt …
tainele sufletului sunt cele mai grelew…

Boss,dupa ce te-am citit,am impacat mintea cu sufletul.De acum incolo incerc sa iert.Multumesc.

Mordechai: ce-ti mai fac prietenii? Se impacara? Apuse soarele peste mania lor? 🙂 Reusisi? Hai, iyi sanslar! (iti scrisei in italiana, ca am vazut ca nu intelegi turca mea) 🙂

foarte frumos 🙂

mda, mai stiu si io pe doi certati da deja m-am saturat sa incerc sa-i impac. sau n-as avea voie sa ma satur?
btw, sunt ambii la tine in blogroll

Ăsta-i un şablon dar tot risc şi-l spun
– prieteni ai lui Rabbi, vorbiţi-vă , viaţa asta- i aşa de improbabilă încît nu vă puteţi permite să nu vă rămînă timp să vă împăcaţi … vorba-i „nu mă cert cu nimeni că ,poate,nu am timp să mă împac”(aprox.)
oricît de radicali şi hotărîţi suntem în anumite momente chiar nu cred că nu încap iertări …
părerea mea-i că în iubire şi în prietenie nu există orgolii esenţiale şi compromisuri „mortale”
zicea Rabbi undeva … ceva despre tăceri şi înţelegerea dintre fluturi … prin culori
uneori „urăsc” darul vorbirii şi cuvintele
şi mi se pare aiurea chestia aia cu „iert dar nu uit”, aiurea răuuuuuuu

@ marius
Atunci… măcar n-am scris degeaba.

@ c
Şi eu îţi mulţumesc, prietene.

@ Ana
Nu ştiu încă.

@beheader
Merci.

@ Trexel
Ştiu ce spui. Ştiu foarte bine ce spui.

@ CELLA
Măcar de ar auzi.

Degeaba nu ai scris, prietene, deoarece cuvintele tale au ecou, dar, după cum se vede, în altă parte. Iar dacă în cazul la care te referi nu au, asta pentru că, probabil, nu a existat o prietenie. Îmi aduc aminte de cuvinte ce le-ai scris în altă parte despre cei care cu uşurinţă vorbesc despre prietenie pentru că, în lumea lor, prietenia e un moft la modă, trecător şi vid de sens. Toate sunt trecătoare când nu au o bază solidă. Dar, deja devin patetică şi, altfel, la mine-i soare chiar dacă afară plouă 🙂

Măcar am ascultat cu toţi un cântec frumos.