Acasănea stereNea Stere şi Sadam

Nea Stere şi Sadam

Printre vecini mei se află şi Hussein. Un irakian blajin şi scump la vorbă. Spre deosebire de nea Stere. Care nu e nici irakian, nici scump la vorbă. Hussein le e simpatic tuturor. Saluta pe toată lumea:”hai bona ziua, mai”. Babelor le zice „sorumuna”. Băiat bun.

Azi dimineaţă îl ia nea Stere din scurt:

– Băi, turcule…

Hussein zâmbeşte prietenos.

– Bona ziua, mai, domnu’ Stere. Irakian, mai, nu turc.

– De la Sadam, ai?

– De la Irak, mai.

– De când eşti tu la noi, băi Husseine.

– De la nouă sute nouăcinouă, mai.

– Da’ de ce ai venit tu în România, măi vecine ?

– Asta saturat, mai domnu’ Stere. Saturat de mizerie, de ala galagie, de tâlhari, de ala om nebun care conduce ţara şi face balamuc, mai.

– Păi atunci de ce pizda mă-tii ai venit, mă, în România ?

Are dreptate şi nea Stere. Dacă are… are.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

18 Comments

  1. ciudat este ca dealungul timpului multi au venit si nu s-au mai dat dusi cu nici un chip gasind un mediu propice ,chiar prolific pentru abilitatile si felul lor de viata.continui sa ma minunez de adaptabilitatea si cameleonismul altor natii ce ne calca meleagurile,reusind chiar identificarea sau mai bine zis asimilarea tuturor tarelor astei natii.uimitor este si faptul ca ei prolifereaza si se desvolta in mediul asta unde noi santem din ce in ce mai putin acasa ,si ne regasim tot mai rar….

  2. Eu cunosc trei irakieni. Doi afurisiti, unul de treaba.
    Doi veniti pacalit la Romania, unul, dezradacinat…

    Cunosc si doua fete din Moldova de dincolo, studente la…
    Posturile (la stat si nu numai), se dau acolo, pe bani… Nu le-am spus ca si aici, tot asa…

    @ T de la T
    Niciodata sa nu subestimezi raul… Totdeauna se poate si mai. Asta este singura mea certitudine.
    La Hussein-ul cu pricina, prababil, se aplica afirmatia de mai sus…

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...