Am scris duminică despre isprăvile şi zicerile pastorului arivist de ziua a şaptea Traian Băsescu, la preumblarea sa prin urbele Iberiei. N-aş fi avut de ce să revin. Dacă o fac e pen’ ca mi-a plăcut spusa excelenţei sale despre „politizarea evenimentului” din Spania. Serenissimul are dreptate. O panaramă de televiziune a politizat evenimentul. Îhî. Şi ăia care l-au huiduit pe majestatea sa. Iar huiduicii ăştia par să politizeze tot mai multe ieşiri publice ale superbităţii sale. Deh, s-a golit canistra cu carismă. Ăia cu fluturici portocalii erau acolo pe post de vaccin anti-gripă.
Slavă ţie, mărite Zeus, căci nemărginit e tupeul tău.
Atunci când Cel de Sus îi întunecase lumina minţii, Eminescu ( un nimeni, un diletant, nu se compară cu Patapievici, de exemplu, personaj sublim -cu poleială de intelectual şi ambiţii de amploiat) spunea:
„Sunt Matei Basarab, am fost rănit la cap de către Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus să mă împuşte cu puşca umplută cu pietre de diamant cât oul de mare”
Iertată fie-mi apropierea. Neavând reverii roz-hipice, sărmanul Eminescu îşi trăia rătăcire spunând că: „Am să fac botanică, zoologie, mineralogie, gramatică chinezească, evreiască, italienească şi sanscrită.” Sublimă rătăcire.
Astăzi, mutatis mutandis, omul nostru vede politizare în prezenţă lui „Petre eşti cel mai bun”. Şi în huiduielile celor cu lehamite de dânsul. Iartă-i, Zeus, că nu ştiu ce fac. Nu să huiduie trebuie. Ci să voteze cu cap.
Aia e.
ODA MARELUI CARMACI
Din valuri si furtuna, din negura si spuma,
Cind mai aveam vapoare, te-ai intrupat din huma
Si ca un Kamikaze, Shogunul fiindu-ti frate,
Adus-ai, tu, Tsunami a flotei noastre moarte.
C.I.-ul ti-a fost tata, Securitatea mama,
Clarvazatoarea Blonda, ti-e far si ti-e stapina,
Prin baruri si la ONU, tinindu-te de mina,
Ea iti arata calea, o Preacurata dama.
-Esti cel mai tare, Petre!, soptit-ai printre dinti,
Lasind apoi PD-ul, orfan de-ai lui parinti.
Iar tu urmindu-ti Steaua, cu pletele in vint,
Si NanoBoc tircovnic, dansat-ati pe mormint.
Primar la capitala, de balti te-ai ocupat
Iar azi bucurestenii, inoata pe uscat.
In loc de strazi moderne, Videanu le-ai lasat
Iar ei drept multumire, in sa te-au inaltat.
Houdini la alegeri, romanii au fost mintiti
Votat precum Ea, Eva, cind doar Adam era,
Tu ai venit la cirma, schimbind o cucuvea
Si ai produs sperante cu “Bine sa traiti!”.
Cu jumatati de poduri, ai stavilit potopul,
Despagubiti cu mere, romanii culeg plopul.
Justitia cea oarba, asteapta rabdatoare,
Plingind de indignare:coruptia nu moare!
Invataminte sacre copiilor le darui,
Speranta de mai bine, cu buna-stiinta o narui.
Traiasca mediocrii, in veci biruitori!
Cu un asa exemplu, sintem nemuritori.
Cu inglishul de balta ai cucerit New York-ul,
Dar din mai multe surse, nu ti-a suris norocul.
Trei ani i-ai dat de munca lui Licurici Cel Mare
Sa-ti inteleaga spiciul. Hai frate, ca esti tare!
Lui Bechtel cu mindrie i-ai aratat ce poti,
Suflindu-i cu minie asfaltul de sub roti.
Iar Raffarin si Putin isi pling acum amarul,
Ca au avut nesansa de meci cu marinarul.
In loc de bunastare, ne-ai aburit c-un lap top,
Cum ca-n Bagdad el, hotul de vajnici jurnalisti,
De tine fost-a prinsu’ si aprigi SRI-sti,
S-asa scapat-ai neamul de cel mai mare hop.
Dar hotul, stiind prea multe, in miel a fost scapat
Eroul de pe lap top, gasit fiind vinovat.
Salvindu-ti din nou fata de om nevinovat
Tu trei seniori ai tainei cu surle ai schimbat.
Doresti ca toti cristoii, chiar stani si cei popesti
Sa se adape-n turma,la marea ta gindire
Sa taca sau sa-ngine,in tainica smerire
Baseasca-ti strategie, cind lumea o prostesti.
Din vila de cinci stele, ce-nseamna Parlament,
Tu vrei confortul patru, la nou apartament.
Considerind romanul, copil nestiutor,
Tu vrei ca prin manevre, Traian Imperator.
Iar astazi violata si cu obrazul spart,
A noastra Constitutie asteapta resemnat,
Sa vada pina unde, cu neostoit élan
Oprite-vei din marsu-ti, cu gindul la ciolan.
Sacrificind suvita, tu Soare acum ne esti
Si luminezi ca astri din virf de Bucuresti.
Calauzind poporul, flamind si rupt in coate,
Spre-o Europa aspra, sa scape cine poate!
Intelectuall de rasa, de carturari curtat
Tu esti precum Sofocle, al mintii imparat
Ne-ai dovedit cu fapte si spuse inflorite
Ca esti Trimisul unic, Mesia, Preamarite.
Ce antonesti si hitleri, castristi si ceausei
Tu vrei ca tot poporu’, un neam de mielusei
Sa te urmeze-n bezna, al patriei Carmaci
Spre un destin ce, sincer, ne cam baga’n draci.
Iar cind ticalositii, din Parlament sarira
Sa iti aduca aminte, ca nu-i asa cum crezi
„Intelectualii” tarii, in cor uniti strigara
Ca Tu esti chiar Trimisul s-adusera dovezi.
Asa ca fii pe pace si cugeta in tihna
De-acum sorgintea-ti este, recunoscut Divina!
Boss,Eminescu in nebunia lui,tot genial.
Plutasu’ in nebunia lui,tot ridicol.
@ c
E drept.
@ Marcus
Bre, da scrii, nu te joci.
is mai vechi, da’ se inscria in topic.
la cit am scris despre pot scoate un roman. uite tot ceva mai vechi:
ARS POLITICA (folclor antic naiv)
Sa plingem plebei a poporului soarta,
De Base si Nuti, Biruinta fu sparta
In mii de farime si cioburi potop
Privim cum se duce al tarii noroc.
Militantii pd-isti urmaresc resemnati,
Cum eurobanii sint toti acum luati
De miini liberale,abil dirijate
Ce brusc renuntara la conceptul de frate.
Razboi de ambitii, ciocniri de orgolii
Darimat-au cu zgomot importante fotolii.
Perdanti intr-o lupta haotic purtata,
Pd-istii au parte de-o guvernare ratata.
Opozanti fara tinta, lipsiti de onoare
Sint martori papusi ai Aliantei ce moare.
Basescu din tronu-i, lipsit fiind de preget
Ii duce spre groapa si mut e de scincet.
Durerea e alta,caci odata cu ei
Buimaci si mintiti ai tarii plebei,
De val sint purtati spre gropi abisale,
In care sfirsi-vor, inselati in visare.
Si-n tot acest timp, Basescu-mparat
I-arata lui Nuti ca-i mare barbat.
De nimeni nu-i pasa, distrugind totu-n cale
Destinu-si urmeaza,ce-a luat-o la vale.
Deci plingeti romani a natiei soarta,
Nevrednic decisa de o ambitie moarta.
Adinc fiti in cuget, fatalitatea schimbati
Cit timp mai aveti, de imn desteptati.
Aed Tomitanul
O Captain! my Captain! rise up and hear the bells
Si „neste” catrene:
PAPAGALI VS. TONOMATE
Papagali viu colorati
Bine „unsi” si chiar dresati
S’adunara in armate
Sa combata tonomate.
Tonomate, cele patru
Gadea, Stan si cu Ciutacu
Caci Cristoiu cel peltic
Nu se pune ca’i prea mic.
Si cu zarva activista
Motivat cotrocenista
Le spun vorbe de ocara
Vorbe care vor sa doara.
Pe Ciutac il arabira,
Vina grea ei ii gasira
Cum c’a pus-o de fratie
Cu’a islamului mafie.
Gadea’i imbecil, saracu’
Stan e’aiurea dus cu capu’,
Iar Cristoiu cel peltic
Nu se pune, ca-i cam mic.
Unsul nostru cel Divin
Sta in deal rizind meschin,
Vazind presa cum se bate
Sa rapuna tonomate.
In curind pace va fi,
Si romanii toti vor sti
De basescu imparat,
Cel mai bun, cel mai curat.
Insa tot romanul zice
C’orice pasare, chiar cioara
Atunci cind grav se dezice
Sta pe limba ei sa moara.
Papagali portocalii
Fiti voi deci atenti copii,
Cu isonul ce’nginati
S’ar putea sa regretati!
Tuta noastra cea nurlie
Se facu de bascalie,
Cind discursul memorat
Il cam spuse de rahat!
Diva de doua parale
Dar cu o ambitie mare
De tata tinuta’n poale
Calca totul in picioare.
Tat’s’u cu engleza’n balta
Fu exemplu pentru fata.
Care vorbind romaneste
Limba noastra otinjeste.
De discurs in marsarier
Azi se’aude in cartier.
Iara pdl-istii juni
Se cred toti acum tribuni.
Cind afla cu incintare
Si cu mare usurare
Cum c-a fi mareti bastani
Este’o treaba de doi bani.
Si ca’n tara lui taticu’
Multi au pus acum boticu’,
Sa voteze’n veselie
Nume doar de bascalie.
In ast’ timp al nost’ cioban
Si Vanghelie, saracu’
Vor sa faca pact cu dracu,
Sa revina in prim-plan.
Dar mindruta lui taticu’
Tuguindu-si ferm boticu’,
Nu se da batuta frate
Si’i lucreaza ca la carte.
Bravo noua dragi romani,
Stim sa ne gasim stapini!
Mascarici si columbine
Sa ne faca de rusine.
Circu’acum e completat
De un tata imparat
Si’o delfina tuta rau
Erijati in Dumnezeu.
Daca’ar mai trai Tanase
Sa o puna de’un cuplet,
Am avea zile frumoase
Cu alesii’ntr-un duet.
:))
iar asta’i pentru cind m-a „inervat” vanghele:
In sectoarele lui Bucur, si-n fotoliu de birau
Fu ales Stancut, badie, pentru munca de birou.
Si Stancutul „care este”, de cum prinse cheag in tron
Incepu sa croncaneasca, pe al fratilor sai ton.
Multe, vrute si nevrute, bife si can-can-uri mici
Croncane cu spor Stancutul, spre’al supusilor delici’.
Din caiete si din gume, din creioane si cartoane
Isi facu Stancutu’ cuibul, de-i zice lumea Baroane.
Plictisit nevoie mare si fiind uns si sef de clan
Se gindi acum Stancutu’ cum s-o puna de nou ban.
Deci la vreme de alegeri, sustinut d’electorat
Vru in Bucur sa se vada, el ales ca Imparat.
Dar nu-i prea iesi pasenta, fiindca’n cursa aparu
Mindru, falnic, rara avis de niciunde Vulturu’.
Si mai negru’n suparare si cu croncaneala multa
Isi incinse iute spada si porni decis la lupta:
– Ce-ti inchipui Vultur falnic, aparut de nicaieri
Ca nefiind impins din spate, poti sa’ncaleci pe boieri?
Dat-ai tu serbari, petreceri, revelioane an de an
Si din ciocu’ti vorbe multe, de te vezi acuma Ban?
Vulturu’, in zboru’i mindru, trecind peste el razant
Iii dadu raspuns regeste, drept in mot un gainat.
Morala:
De esti cioara „care este”, nu te lua de Imparat
Caci mereu pimi-vei frate, drept raspuns, doar un rahat!
Cum s-a ajuns la Vanghelie??
Marcus… pe aici nu prea agreăm tipul ăsta de etichetări. Ciori şi alte zburătoare.
de „inervat”, m-a „inervat” si Shakashvilli:
Soarecele si Motanu
Peste Marea zisa Neagra si la poale de Caucaz,
Isi gasi salas si curte, Soarecele cel Viteaz.
Vorbitor de limbi straine si scolit in Occident
Soarecele nostru frate fu ales de prezident.
Megies avea el insa, si cu singe siberian
Mult temut si foarte aprig, pe Vestitul de Motan.
Mare fan de Tom si Jerry si crezindu-se erou
Aliat fiind cu Buldogul, luat de unii drept un bou
Inspirindu-se din filme si bind vin cam otetit
Se puse sa latre nene la Motanul cel Vestit.
Ast’ Motan, trezit din somnu’i, iritat de fals latrat
Se porni sa il alerge pina la al sau palat.
Si aici cu zarva mare, doar o laba el ii dete
Suficient de tare insa, pe Soarece sa il dezbete.
Brusc trezit din mahmureala si cu glas tremurator
Incepu al nostru Soarec sa clameze ajutor.
Celelate dragi jivine, dependente de Motan
Si Buldogul al sau frate, dar cu gindul la ciolan
Se retrasera in cusca, bombanind de ochii lumii
Lasind deci eroul nostru, victima a sale furii.
Morala:
Cind ai dar rau de betie, nu te pune cu Motanu,’
Caci te lasa toata lumea sa te’neci precum tiganu’,
Sezi in banca dumitale si nu cauta de rica,
Ca te ciufule Motanu’ si te arde’n lingurica!
Si drept bonus te loveste luindu-ti chiar si ciocolata,
Iar tu neica, in napasta, iti vei molfai cravata
pai nea mordechai, sa-mi fie ertata nestiinta da’ dupa parerea mea, atunci cind ie vorba de fabula, cica trebe sa inlocuiesti omu’ cu animalu’, ori cum puteam sa-l inlocuiesc pe vanghele cu un porumbel, turturica sau pasare maiastra? S’apai io zic si de alta ca’i fabula, ca doar nu ie pomenit vanghele sau numele vulturului pe nicaieri, ori atunci unde ie discriminarea?
lasind gluma la o parte nici eu nu sint rasist, ba am chiar boala pe femeile lor, le iubesc de mor de pe iele.
Bre, înţeleg. Dar hai să nu exagerăm cu fabulele. Fă-mi hatârul ăsta.
pai matale ce credeai ca am rezerva lui La Fontaine, nu nene, m-am prostit si io p’acolo, ase de antrenament ?!
sa fii iubit si sa ai o seara buna
marcus
Nu rezerva mă sparie, ci ornitologia. Seara bună.
si de ce n-ar putea avea Zeus soarta lui Bligh? chiar nu am putea gasi un Fletcher Christian si trebuie sa ne multumim cu capul patrat al lui mircea, voda de dabuleni?
Ştii vorba lui rabbi, arsuliciule: om vedea noi.
@arsulici mergi prea departe si un sut in cur i-ar prinde bine, da’ nu d’ala datator de „elanuri avansative”
sa fii iubit
marcus