Patru silabe. Ce înseamnă cuvântul ăsta pentru noi ? Îl repet: România. La ce v-aţi gândit ?
România. Unsprezece fotbalişti în chiloţi galbeni, tricouri galbene. Care mestecă gumă în timp ce cântă o orchestră. Şi duc, sanchi, mâna la piept, când trece camera de luat vederi prin dreptul lor.
RO. Un indicativ pe plăcuţele de înmatriculare. De care unii s-au ferit. Pe când funcţiona taxa de primă inmatriculară un BG era preferabil. Sau D.
România. Locul acela unde avem a revendica averi ale unor strămoşi dispăruţi. Pe care le transformăm iute în parale pentru a fugi degrabă.
Made in Romania. Aşa scria pe multe produse. Pe care le evitam. Preferând alte „made in”-uri. Mai apoi am început să acceptăm şi „made in Romania” , dar doar însoţit, obligatoriu, de „under the authority of… „. Iar acum, mai nou, acele produse care nu au un „under the authority of…” de care să se atârne preferă eliminarea cuvântului urât şi neaducător de profit: România. Şi înlocuirea cu mult mai vocalului şi lucrativului EU „Made in EU”.
România. Locul de unde tot mai des plecăm şi tot mai puţin ne întoarcem. Din România. România. Locul de care ne e ruşine când plecăm şi lehamite când ne întoarcem.
România. Patru silabe. Repetaţi: România. Hai, spuneţi. La ce vă gândiţi. Eu, neînvăţat cu lumea, şi privind cu pioşenie spre mormintele celor dragi, nu ştiu răspunde decât: acasă.
Ai scris cu dragoste şi oftică. Alta mai bună n-avem.
Prietene, treci pe la blogul meu literar. Este nou-nouţ, fără paianjeni sau lighioane.
Am scris fără poftă. Fără poftă de scris. Dar cu nădejdea că voi mai clăti gustul rău .
-casa mea
-gradina mea
-fratii mei
-tatal meu
-mormantul mamei mele
-amintiri
-trairi
ai dreptate boss,ACASA.
cred ca e vremea sa cautam mai adanc in noi,se vor schimba multe.
Acasă, prietene.
Am mai scris!!!!!!!!!! in 1974 musulmanii puteau sa plece lejer din tara, Ceausescu vroia susţinere de la tarile musulmane . Mandea, creştin ortodox, asociat prin căsătorie cu ei am vrut sa o tai. Răspunsul consoartei musulmane a fost dur. Ba tu nu ai morţi aici si nu ai părinţi de îngropat, daca vrei si te mănâncă in cur clisura Dunării e libera, salt înainte!!.
Acum la vârsta mea nu pot decăt sa ii spun SĂRUT MANA DOAMNA!!!!
Fă bine şi trimite doamnei şi sărutările noastre de mână.
Boss,chiar si cand nu scrii cu pofta,SCRII.
Ai rascolit in sufletul meu multe,ai daramat putin din zidul pe care l-am ridicat in jurul meu cu multa incrancenare si dorinta de singuratate.O zi buna.
acasa mea
pentru amărăciune … putem face exerciţii ( cu zîmbet amar ce-i drept )
http://www.youtube.com/watch?v=ptcspNwqMns&feature=related
@ c
Prietene, ne suntem unul altuia de ajutor. Crede-mă.
@ CELLA
Da, Cella. Ce frumos spune. Şi mă întreb cum l-o fi găsit tocmai pe Gigi maestru hulubar.
România. Ţara unei invenţii pentru care nu se acordă (încă) Premiul Nobel: hazul de necaz. Oare asta ne ţine?
http://www.youtube.com/watch?v=NbOubxVHpUM
acasa
@ Kiki
Şi asta. Şi cum necazuri am tot avut, ( Iar când n-am avut le-am făcut) cum n-ar fi prisos de haz?
@ cami
Acasă…
Cineva imi spunea aseara: „Sunt intr-o tara straina, civilizata si frumoasa, castig bine, dar cand ii aud pe astia vorbind altfel decat romaneste, nu stiu daca sa rad sau sa plang”.
Şi ce i-ai răspuns ? Eu nu ştiu ce să răspund.
N-am stiut ce.
Nu-s singur deci.
Acasă – spune tot 🙂
Abia când eşti dincolo între străni îţi dai seama mai bine de semnificaţia cuvântului „acasă”.
Sau când eşti între ai tăi. Din nou.
@ Lol
Emotionanta scriere…
@ Morde…
Generatii dupa generatii, ai mei au stat pe pamanturile astea. Si au vorbit limba romana sub toti…
– sub turci
– sub fanarioti
– sub austrieci
– sub unguri
– sub francezi
– sub rusi
– sub anglosaxonii actuali
Generatia de dinaintea mea s-a stramutat de pe niste meleaguri, pe altele (in interiorul granitelor de la vremea aceea). Niciodata nu s-au adaptat, au murit straini in locuri straine. La inmormantare, numai niste neamuri si nu toate… Nu tot satul, cum ar fi fost firesc…
Acasa, Mordechai
Citeodata ma gindeam ca as pleca unde-oi vedea cu ochii si nu m-as mai intoarce niciodata… si stiu ca vorbeam prostii, stiam chiar in acel moment in care gindeam…
Acasa. cu necazurile, bucuriile si amintirile, cu iubirile pierdute si cu vise…
Acasa
In timp ce citesc postul, stau cu o prietena pe mess. Din Canada.
Eu: – Zi-mi repede, care e primul cuvant care iti vine in minte cand auzi „Romania”?
Ea: – Dor.
Prietena mea lucreaza intr-o agentie de presa din Canada. Vorbeste cursiv cateva limbi straine. Imi zice:
– Stii, am vrut sa-i zic unuia de-aici ca mi-e dor de Romania. Nu mi-a venit nici un echivalent al cuvantului in minte, nici in engleza, nici in franceza. M-am treit zicand: I…love Romania si mi s-au umezit ochii. Fata, nu mai pooooot de dorul vostru!!!
Da, Romania=acasa!
@LoL: saru’mana Doamnei musulmane si din partea mea!
Simpla evocare a României îmi stârneşte sentimente frumoase. Altfel, în timpul liber, am opinii destul de acide despre populaţia bipedă care fojgăie prin spaţiul dat. Însă, fire optimistă, ignor paria, astfel că tot mai dau de oameni…
Acasă, dar senzaţia de acasă îmi e dată doar de revederea cu ai mei. Nu mi-e dată nici de aeroportul cu pista denivelată pe care aterizează avionul care mă aduce, nu mi-e dată nici de drumul care mă poartă până în faţa scării. Acasă înseamnă familia mea şi atât. Mă simt acasă acolo unde pot vorbi româneşte în casă cu familia mea. Că e România sau aiurea, nu contează prea mult. Important e să îmi fie cei dragi aproape.
@ geomarz
Prietene, trăim singuri între ai noştri. De ce am muri altfel ?
@arsulici
Am fost deseori plecat. Şi de fiecare dată m-am întors. Nu era vorba nici de dor. Nici de altceva. Pur şi simplu aşa se cuvenea: pleci şi apoi te întorci.
@Ana
Dacă ar mai fi cercetat, prietena ta, ar fi descoperit că există un cuvânt care descrie aceeaşi stare. Într-o altă limbă. Portugheză. Saudade.
@Vania
Vania, prietene, înţeleg bine ce spui. Şi îmi amintesc de o vorbă a cuiva. Cu care nu am fost niciodată de acord, dar la care gândesc mereu: Naţia e suma virtuţilor, iar poporul suma viciilor.
@ Spekulatius
Atunci, prietene, eşti un om întreg şi cu toate la locul lor. Pentru că aşa şi trebuie să fie ! Te salut.
Ro-mâ-ni-a
Locul unde îmi duc viaţa, locul unde muncesc, locul unde îmi trăiesc sentimentele…
Pentru cei care nu l-au văzut încă precum şi pentru cei care l-au văzut, lumea fără România…
http://video.google.com/videoplay?docid=3248980463358300047&q=&hl=en
Clipul a mai fost pe aici, mary_lou. Dar mă întorc la ce ziceam mai sus despre natie şi popor.