Clubul

Gata. Mi s-a terminat fitilul. Aud de vreme bună repetat acelaşi stereotip: Clubul uniunii europene. Cutare politician de al nostru ne bagă textul cu ” trebuie să acceptăm că dacă vrem să fim membri ai acestui club exclusivist”. Alt zăpăcit îmi spune că UE e un club select. Un papagal de comisar european ne atrage atenţia că UE e un club cu reguli stricte. Alt dobitoc cu leafă de la Bruxelles le atrage turcilor atenţia că trebuie să îndeplinească nu ştiu ce rigori înainte de a fi admişi ” în club”.

Hai sictir, dă-vă dracu’ ! Atât vă duce capul, marţafoilor? Club, hă? Adică asta e UE pentru voi, zevzecilor ? Un loc unde se joacă tabinet, se duhăneşte şi se bea Armagnac. Şi se vorbeşte pe ton scăzut despre starea culturii de păpădie timpurie.

Necazul e că dobitocii chiar aşa gândesc. Şi atunci ce să te mai mire ca ornitorincul irlandez le spune: ia, băgaţi-vă voi în cur tratatul de la Lisabona. Că în acelaşi cur a încăput şi Nisa. Şi mai încap multe.

Club, carevasăzică. Un club în care irlandezii zic: caca ! la tratatul de la Lisabona, italienii ne dau cu tuş pe deşte, britanicii vor sa joace cu zarurile lor…

Şi uite aşa dau un ochi la dicţionar. Să cercetez mai adânc, să văz ce sensuri o mai avea cuvântul ăsta în limba engleză. În afară de cel ştiut.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

25 Comments

  1. Unde se vrea a se merge cu aceasta conglomeratica si mult slavita UE? Din cite-mi dadui io seama, o mina de baieti malefici cu bani f multi au planuri pe care, cu „Sa traiti, am inteles!” le executa orsice „ales” al orisicarui popor dupe Geea.
    Si daca intr-adevar vor a ne baga-n cerebel cipuri d’alea teleghidante, si daca chiar urmaresc sa ne indobitoceasca si mai mult si sa ne „sclavilariseasca” si mai tare, UE nu este decit o etapa in catre, si spre.

    Si daca-i pe-asa, or avea de suferit nu numa’ popoarele ignorante, ci si, vai lor, cei care astazi „aplica politic macroeconomice”, „implementeaza reforme” si taie panglici la „obiective” strategice vindute pe doi lei alora. Adica, pur si simplu, nici macar la propiii copchii nu se gindesc.

    UE… cine mai tine minte „cel mai frumos vis al omenirii”, care ereea pe vremea lu’ nea Nelu comunismul, nu poate sa nu se cruceasca, azi, cind copiilor de la gimnaziu li se tin ore de „UE, de la vis la realitate”, „UE, cea mai… cu cele mai…” etc.
    Daca n-o sa reusim sa dam la o parte pojghita asta mediatica dupe manipularea care ni se serveste zilnic, cine o sa ne salveze de cipuri si tate alea?

  2. @ kiki
    Aşa o fi ? Nu e oximoron?

    @ c
    🙂 azi ai zi de bipuri. Eu zic că nu prea ştim despre care uniune europeană vorbim. Una a negustorilor cu mai mulţi potenţiali clienţi sau una a popoarelor care împărtăşesc valori comune şi se regăsesc în acelaşi spatiu cultural ? Ce ne ţine împreună ? Lăcomia sau Shakespeare?

  3. Nu spun ca stiu sigur. N-am de unde. da’ daca-i adevarat ca, inca din 2005, Motorala a inceput sa fabrice acele cipuri, si face cam un miliard pe an… Si daca deja in SUA „se implementeaza”, pa banii lor, in cei care vor sa-si dea aere cyber si-n ailantii, carii se tem de teroristi… Mai bine devii ridicol exagerind pentru a elimina un periol strasnic de virtos, decit, tacind si indoindu-te, sa ajuti la „venirea anticristului”.
    asa ca aiasta-i chestiunea arzatoare la ordinea de zi a mapamondului fermecat, care va sa zica suptsemnatu’.

  4. mordechai spune:
    „Eu zic că nu prea ştim despre care uniune europeană vorbim. Una a negustorilor cu mai mulţi potenţiali clienţi sau una a popoarelor care împărtăşesc valori comune”

    eu cred ca vorbim de o europa a popoarelor de negustori. deocamdata. cum negustorii nu împartasesc nimic singurul zeu la care ne închinam deocamdata e €.
    o constiinta europeana se naste greu si numai daca isi identifica un dusman planetar pe masura. ( el poate fi rus, chinez, arab sau de ce nu, american). primejdia prietene face minuni. asa ca, deocamdata asteptam sa vedem ce fac si ceilalti. ( cu un ochi la bursa care , ai ghicit , scade 🙂 spre deosebire de valorile despre care vorbeai ce doar cresc . à nous de choisir.

  5. @ ciupico
    „Mordechai spune” a devenit un fel de „Simon says”?
    Iar eu cred că vorbim de o tarabă enormă pe care înghesuim de-a valma cofeturi levantine, marochinuri de toledo şi zazavat de seră.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor,...

- A word from our sponsors -

De citit

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...

Locuri de poveste: Trăbulești

Într-o epocă în care interesul turiștilor pare să se îndrepte mai ales către destinații exotice, există un loc aparte de care, probabil, puțini au auzit: Trăbulești. Turiștii dornici de frumos, de peisaje încântătoare și de autentice incursiuni culturale, nu vor găsi aici nimic care i-ar putea interesa....

Post-istorie sau preistorie

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și instalarea temeinică și permanentă (părea pe  atunci!) a lumii unipolare, Fukuyama s-a grăbit să anunțe sfârșitul istoriei. Conform acestei ipoteze, navigam în apele veșnic calme ale post-istoriei. Umanitatea era ferită de acum de  sezoniere confruntări ideologice, căuutări ori rătăciri. Hegemonia americană...