AcasăRabbi ziceSpuneţi voi

Spuneţi voi

Revoluţia maghiară anti-comunistă din 1956 a fost un act de mare curaj, care merită evocat şi cinstit aşa cum se cuvine. Aici deschid o paranteză: nu ştiu de ce putem spune „revoluţia maghiară” vorbind despre Budapesta 1956, „revoluţia de catifea” vorbind despre cehi sau chiar „revoluţia cubaneză”. Dar când vine vorba de revoluţia română din 1989 ne simţim obligaţi la batjocură. Şi o poreclim „lovitură de stat”, ” aglomeraţie”, „învălmăşeală” sau oricum altfel ne vine la gură. Ni se pare chiar al naibii de isteţ să căutăm noi cuvinte de batjocură. Iar asta nu are legătură cu adevărul despre Decembrie ’89, ci doar cu lipsa noastră de consideraţie faţă de propria noastră istorie. Şi nu e singurul exemplu. Dar asta e o părere personală.

Bun. Revin. Spuneam că revoluţia maghiară din 1956 merită cinstită. Asta e una. Acum, totuşi, nu pricep de ce preşedintele maghiar trebuie să vină să sărbătorească acel eveniment la Miercurea Ciuc ! Tot aşa cum n-am înţeles rostul curioasele uniforme afişate pe acolo ori al torţelor. Şi cel mai puţin înţeleg rostul prezenţei lui Băsescu acolo. Iar discursul său penibil e încă şi mai de neînţeles.

Sigur, evenimentul trebuia marcat. Sigur, era un gest de curtoazie ca Băsescu să îşi salute omologul maghiar aflat într-o vizită particulară la noi. Toate acestea pot fi observaţii corecte, dar care nu justifică ceea ce s-a petrecut aseară la Miercurea Ciuc. La fel cum nu am priceput cum îşi poate permite preşedintele maghiar să îşi dea cu părerea despre ce avem noi de făcut şi despre organizarea administrativ teritorială a României. Dar mai ales nu am priceput de ce Băsescu era acolo măcăind un discurs inept, defetist şi stând de papiţoi, fără reacţie la ceea ce se spunea şi întâmpla acolo.

Nu adaug la asta prostia lui Marko Bella, aceea cu obligaţia românilor din zonele locuite majoritar de maghiari, de a învăţa limba maghiară. E o prostie şi atât. Care nu are decât un singur rost: de a convinge electoratul maghiar că marii mafioţi din UDMR trebuiesc blagosloviţi pe mai departe cu votul spre împlinirea pântecelor şi rotunjirea conturilor.

Isteria de tip peremist nu îşi are rostul. Cum nesănătoasă ar fi şi o inflamare la orice prostie debitată în campania electorală. Aşa că mă opresc aici. Rezist tentaţiei de a comenta gestul lui Băsescu şi aştept opiniile voastre. Asta contează.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

17 Comments

  1. La fel ca şi Marko, Băsescu e în campanie, partidul său de suflet are nevoie de voturi. Mâine îşi spală păcatele şi participă la manifestările de Ziua Armatei de la Carei, ultima brazdă eliberată de sub ocupaţia vecină. Îl putea aduce c-un drum şi pe omologul său maghiar, ca să fim chit 😀

    Noi despre noi am avut întotdeauna o părere proastă. Suntem un popor autodistructiv, iar din acest punct de vedere ar trebui să învăţăm ceva de la vecini.

  2. Daca tot am vorbit de revolutia maghiară anti-comunistă din 1956, poate n-ar fi lipsit de interes sa amintim si revolutia bolsevica maghiara din 1919, condusa de Bela Knhn. Si poate ca ar trebui sa amintim si faptul ca ambele au avut printre alte motive si revendicari teritoriale, in special catre Romania.
    Deci iata justificarea prezentei presedintelui maghiar in Transilvania. Ea reprezinta o constanta a vointei politice maghiare indiferent de timp si ideologie.
    Prezenta lui Basescu si evolutia lui in zona este tot o constanta. A incompetentei crase care-l caracterizeaza in toate actiunile de politica externa si nu numai.

  3. boier dumneata,nedumerirea si mirarea asta am avut-o inca de cand am aflat de demers….ca de.. statuia lui saguna nu poate sa se ridice din motiv de intoleranta da noi serbam praznicul lor pe cheltuiala …cui?…si-l bagam pe musafir direct in asternutul conjugal…si mai si chibitam….

  4. @satmareanca in proporţie de 99,9% sunt de acord cu tine in ce scrii pe net. Acum nu. Nu suntem un popor autodistructiv numai ca avem conducători autodistructivi care pentru satisfacerea orgoliului lor personal ne sacrifica fără ruşine. Este o sintagma asta cu faptul ca „suntem un popor de…..” care pune toate in spatele omului de rand si ii exonereaza sa nu ne ascundem după cuvinte pe trădătorii.
    Cat a dat poporul roman spaţiului in care trăieşte?
    Cat a dat umanităţii poporul roman??
    Cata plasa au luat ungurii in 1956 de la americani?
    Cata plasa am luat noi in 1989??
    Ce vor iredentiştii maghiari si cum acţionează?
    Este mult de vorbit si daca se poate de făcut!,
    întai sa rezolvam cozile de topor din bătătura pe iredentişti ii facem din mers.

  5. Boss,
    1.Base ar vinde-o si pe ma-sa ca sa mai stea o tura la Cotroceni.
    2.Oare oamenii simpli din HarCov.mai pun botu’ la vrajelile imbuibatilor din UDMR?Tare as vrea sa aflu parerea unor oameni obisnuiti,care au aceleasi probleme ca si noi majoritarii,despre mafiotii lor.
    Marko Bella=un avorton politic.

  6. Imi aduc aminte cind a venit Iuscenko si a tunat la Bucuresti de fata cu micul basesc sa nu macaim in fata Ucrainei. Acu’ vine fratele ungurean sa ne invete reforma administrativa, iar micul basesc se piteste dupa propria umbra. Asa a facut si cu Rosia Montana. Si cu altele. Ca el stie cum sa apere interesul national. Ala de a fi votat cu orice pret, de cit mai multi, fie ei si maghiari reformati administrativ.

  7. Daca ar fi sa ne luam dupa „competenta” cu care sudistii au raspuns mereu problemelor cauzate de UDMR, ma mir ca mai existam ca stat in aceasta forma…..
    Mereu conducatorii din Bucuresti au preferat sa adopte un comportament de sluga, doar pentru a obtine sustinerea UDMR. Nici unul dintre liderii tarii nu a pus piciorul in prag asa cum ar trebui. UDMR obtine mari beneficii fiind mereu la guvernare, desi nu este partid politic.
    Si UDMR, fiindca i s-a dat nas, isi permite sa sfideze acest popor mereu. Ideea cu obligatia romanilor de a invata ungureste nu e noua, a pornit de la liderii fascisti ai UDMR Suto Andras, Domokos Geza si Molnos Lajos.
    Si guvernul roman nu a avut nici o reactie, pentru ca Roman, Stolojan, Vacaroiu, Ciorbea, Vasile si Nastase aveau alte interese. Daca ar fi reactionat, ar fi pierdut sustinerea la guvernare, pierzind si ciolanul…
    Tot pentru a nu pierde ciolanul, se inchid ochii la activitatile mafiote ale lui Attila Verestoy…
    UDMR a fost mereu la guvernare (desi nu e partid politic), nici macar o data nu a suferit alaturi de cei ce au pierdut alegerile, nu a fost tras la raspundere pentru proasta guvernare. S-a spus ca e o atitudine europeana a Romaniei, eu spun ca e imbecilitate pura…
    Sabotind intentionat interesele nationale, dar si interesele europene, s-a refuzat inceperea lucrarilor la Autostrada Bucuresti-Nadlac, desi Ungaria incepuse lucrarile, si a si terminat in timp record lucrarile la autostrada spre coridorul IV pan european. Guvernul de la Bucuresti a preferat asa-zisa autostrada Brasov – Bors, desi la Bors nu exista pe vremea aia o autostrada in Ungaria cu care sa se faca jonctiunea (acum exista, pentru ca la noi s-a lucrat incet) S-a preferat o solutie impusa de liderii UDMR, in schimbul ssustinerii la guvernare. Si s-au impuscat doi iepuri deoarece, prin acordarea iresponsabila a proiectului catre Bechtel, au fost sustinute si interesele financiare americane (sa nu uitam ca Bechtel = fam Bush)…
    Nastase a emis o ordonanta de guvern prin care erau pedepsite asa zisele manifestari fasciste. Consecinta? statuile maresalului Antonescu au fost distruse, strazile care ii purtau numele au fost redenumite. In schimb criminalul de razboi Wass Albert este sarbatorit cu mare fast in Transilvania, cu ingaduinta tacita a guvernelor „romanesti” de la Bucuresti.
    Tot sub privirea ingaduitoare a liderilor de la Bucuresti, in Harghita si Covasna s-a practicat o salbatica epurare etnica, romanii fiind efectiv alungati.
    Sa nu uitam si ca un roman, Mihaila Cofariu, a fost batut cu salbaticie de unguri la Tirgu Mures in 1991, dar situatia a fost prezentata in Europa total distorsionat, spunindu-se ca un ungur a fost batut de sovinii romani…
    Ni s-a impus sa folosim placute bilingve in localitatile cu populatie minoritara peste 20%, fara insa sa avem reciprocitate. In localitatie din Ungaria in care sint romani peste 20% nu exista placute bilingve…
    Si acum betivul de la cotroceni isi bate iar joc de romani, prin atitudinea sa pasiva fata de sfidarile ungurilor. Acum se sarbatoreste in Romania revolutia de la Budapesta…. In 15 martie se sarbatoreste revolutia maghiara de la 1848, si sint sarbatoriti cei 13 generali dezaxati care au comis nenumarate crime de razboi contra populatiei romanesti, iar aceasta sarbatorire sa face tot in Romania, fiindca se pare ca ne place sa fim fututi in cur si sa ni se scuipe in fata.
    Iar imbecilul de Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu a venit cu sedinte comune de guvern, impreuna cu Ungaria. Nu tin minte sa mai fie tari in lumea asta care sa tina sedinte comune de guvern…. Cu Bulgaria de ce nu facem sedinte comune de guvern? ca si ei ne sunt vecini, si sint la fel ca noi membri UE…
    Si se vormeste de „isteria de tip peremist”? Deci singura atitudine normala este sa te lasi batjocorit fara sa ripostezi? daca da, atunci nu mi-e mie rusine ca sint roman, mi-e rusine ca cei care se lasa batjocoriti au tupeul sa sustina ca sint romani…
    Nu am obiceiul sa categorisesc populatia acestei tari pe zone, si sa spun ca unii sint asa, iar altii altfel, dar acum o voi face, si voi spune ca sudistii nu vor intelege niciodata problemele sensibile din Transilvania. Pentru ca sint departe si nu le pasa. Nu le pasa ca esti injurat pe strada doar pentru ca esti roman (mi s-a intimplat), nu le pasa ca nu esti servit in anumite magazine pentru ca esti roman (mi s-a intimplat). Sudistii au doar un Zeu caruia i se inchina, pe post de valoare suprema: Banul. Ca de valorile nationale au uitat de multa vreme.

    PS Stiu ca l-am suparat pe Mordechai, dar ne-a cerut parerea, si asta e parerea mea…

  8. @c
    1. corect
    2.o să aflăm peste câteva săptămâni. dar mă tem că oamenii simpi, de pretutindeni, sunt uşor de păcălit. din lipsă de informaţie.

    @Karakas
    Bine observat.

    @Arsulici
    Nu m-ai supărat, Arsulici. Îmi pare rău să te văd aşa cătrănit. Şi îţi dau dreptate, în bună parte. Nu cred că e rău dacă încercăm să aplicăm un standard înalt în materie de drepturi acordate minorităţile. E însă rău când nu insistăm ca vecinii noştri să aplice măcar standarde apropiate. Cred că de la maghiari avem multe de învăţat. Şi mai cred ca ideea şedinţelor de guvern comune nu e rea. Că e timpul să renunţăm la vechile animozităţi şi să construim un nou tip de relaţie cu vecinii noştri de la vest. Dar asta se face cu bună credinţă, de ambele părţi. Şi fără complexe. Ori conducătorii noştri de până acum s-au arătat teribil de complexaţi. Şi asta e o problemă. Prudenţa în abordarea tipului ăsta de probleme este demnă de salutat, dar ea s-a transformat, cu timpul în impotenţă, în lipsă de reacţie.

  9. Am fost la Miercurea-Ciuc în seara cu pricina şi, dincolo de orice semnificaţie bună sau proastă ar fi avut gestul lui Băsescu de a veni acolo odată cu preşedintele Ungariei, românii s-au bucurat că l-au avut pe preşedinte acolo pentru că, pentru prima oară după multă vreme au auzit imul României în piaţa aia unde tronează o statuie înfiorătoare menită să comemoreze revoluţia maghiară din 56. Pe de altă parte, faptul că preşedintele României a fost la Miercurea Ciuc exact atunci când a apărut şi omologul maghiar, care se afla într-o vizită privată, a apărut ca un fel de sfidare a maghiarilor de acolo, pentru că nu doar că Băsescu şi-a organizat singur primire oficială cu imn şi onorul gărzii, dar a pus garda să cânte şi să defileze şi pe acolo pe unde trecuseră în procesiune, cu torţe, maghiarii, în frunte cu nişte lideri UDMR şi PCM. Românii s-au simţit puţin răzbunaţi..dar asta, pe de ată parte, e doar o joacă cu putza’n ţărână. Politicienii noştri se pare că nu pot mai mult.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...