AcasăRabbi ziceSfârşitul istoriei sau ce...

Sfârşitul istoriei sau ce ?

La începutul veacului trecut Nietszche vorbea despre moartea lui Dumnezeu. Afirmaţie surprinzătoare. Comentată şi răscomentată.

Cam la o sută de ani mai târziu Fukuyama pomenea despre „sfârşitul istoriei”. Pentru ca la puţină vreme să simtă nevoia unei reconsiderări.

Thomas Friedman lansează, la începutul acestui mileniu, o idee tulburătoare: pâmântul e plat. Iar teza aplatizării permanente a pământului naşte discuţii şi dispute.

Fiecare din cei de mai sus ( şi ca ei alţii) avea ceva teribil de vestit umanităţii. Şi fiecare dintre ei a fost, mai devreme sau mai târziu, infirmat  ( în cazul lui Friedman nu este vorba de o autentică infirmare, deocamdată, ci doar de o anume contestare). Şi fiecare dintre ei s-a aflat în zorii unei mari prefaceri. Aşa cum ne aflăm şi noi acum.

Unde vreau să ajung ? Citind despre summitul de la Washington al G20 nu am putut am realizat unde ne aflăm. Repet: Nietzsche, Fukuyama, Friedman… Apoi recitesc comentariile despre întâlnirea de la Washington: Bush, Sarkozy, Berlusconi… Şi nu ştiu de ce, dar zău nu văd la ce m-aş putea aştepta de la aceşti trei cărturari. Chiar îmi vine greu să cred că alde Bush şi Sarkozy  vor urni lumea în direcţia corectă. Şi mult aşteptata inventare a unui nou model social, cu respiraţie globală, mai are de aşteptat. Pentru că deocamdată se mai găsesc cârpe cât de o peticeală brează a capitalismului rupt în cur.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. Pai de ce sa se scarpine in dos cu inventarea unui sistem social nou?
    Din experienta mea personala si din cele citite de mine exista urmatoarele puncte
    – ultimul sistem inventat si aplicat a terminat-o prost de tot print-un faliment rasunator. Cu exceptia Corea de Nord si Cuba. Cubanezii au noroc pentru ca nu au nevoie de gaz ca sa se incalzeasca. Da’ in rest mare branza nu au facut. De aia din Corea de Nord ce sa mai zic? Chinezii s-au prins la timp si au declarat ca nu e o rusine sa fi bogat…
    – in al doilea rand: indexu’ NASDAQ nu a ajuns nici macar la valoarea din 2001 cand a fost bula cu dot-bombs-urile.
    – nu stiu daca actuala criza va ajunge macar nivelul crizei din 87. Nu cred ca in criza din 87 americanii o duceau mai prost decat romanii in acelasi an.
    Daca in viitor aceste crize vor fi mai dese, mai dure, mai nu stiu cum e o alta poveste. Nu am nici un raspuns.
    Despre inventarea unui nou model social sunt foarte sceptic…

  2. Capitalismul arata azi ca si mumia aia din poza. Tipa de durere, e in chinuri.

    Cine naiba mai crede in ce spune si face Bush la ora asta? Intilnirea aia a fost un mare fis pre-programat.

    Zice Bush catre sclavii sistemului american:

    „Many of you are anxious about finding a job or a new place to live. I know how you feel,” he deadpanned.

    http://www.boston.com/news/politics/politicalintelligence/2008/11/bush_plans_to_m.html

    Stie pe dracu si il doare-n cot, asta e… un populist incompetent ca si Basescu.

  3. @ Gabriela Savitsky
    De vreme bună se tot discuta despre asta. La discutat e încă slobod. Cum spuneam, cât se mai găsesc cârpe de peticit zdreanţa asta…

    @Lucia Verona
    Te salut. Am dat la Bruxelles peste o ediţie revăzută a cărţii lui Friedman ( conţine două noi capitole). De îndată ce o isprăvesc o să scriu despre ea.
    Tot acolo am găsit şi ultima lui carte „Hot, flat and crowded”- în care propune un model ecologic de dezvoltare ( mult evocata dezvoltare durabilă !). Tot aşa, după ce o termin, o vorbim.

    @ Pendulul lui Foucault
    De ce uitaţi voi mereu China din enumerare ? Doar Coreea de Nord şi Cuba ? Care nici nu pot fi comparate. Una s-a autoizolat, cealaltă a fost supusă unei izolări forţate. Dar China ? Iar acolo economia capitalistă s-a realizat doar pentru ca a fost sarcină de partid.
    Ok, NASDAQ nu a coborât la cotele din 2001. Nu îşi revenise încă din prabuşirea aia. De data asta tranzacţiile au fost suspendate pretutindeni atunci când începeau să o ia razna. Da’ care era ideea ? Că de data asta criza e mai lejeră? Adică sistemul sughite dintr-o criză într-alta, dar comunismul e de vină ?

    @ Karakas
    Prietene am tot spus-o: cele două mecanisme care urnesc capitalismul contemporan au eşapamentul înfundat.
    Un mecanism e cel reprezentat de banii fictivi, bani făcuţi din alţi bani, fără legătură cu producţia reală de valori.
    Celălalt e eternul mecanism al transformării resurselor în capital ( şi deşeuri). Asta într-o lume cu populaţie în creşte, resurse în scădere dramatică şi probleme acute de mediu. Aşa că… Format C: !

  4. @Mordechai: nu uit China. China in acest moment tinde catre capitalism+partid unic, doua chestii care nu se exclud. Coreea de Nord s-a autoizolat, Cuba lui Fidel a fost izolata. Cuba lui Fidel nu are resurse. Nici Japonia nu are. Si totusi Japonia e unde e.
    In ultima suta de ani au existat doua forme principale de oranduire: capitalismul si socialismul. Socialismul a esuat. Capitalismul are crize. Merge dintr-o criza in alta. Din sughit in tuse, din tuse in stranut, samd. La 5 ani, la 10 ani o criza, samd. Falimente rasunatoare, someri, somaj, sindicate in strada, negocieri, recesiune, crestere economica, bula imobiliara, saraci, bogati, 286, 386, 486, Pentium, Q7,Q10, samd. Dar merge. Socialialismul a stat pe loc. A insemnat industrie grea, cel mai mare numar de cuie pe cap de locuitor cand aia faceau primul calculator de uz personal, cea mai mare cantitate de otel pe cap de locuitor si painea pe cartela. Samd.
    Comunismul nu e devina de crizele care apar in capitalism. Crizele exist ain capitalism pentru sunt in natura lui. Nu se poate capitalism fara criza.
    Avem un sistem. Capitalismul. Bun, prost, sughite, stranuta, samd. Cu ce il inlocuim?

  5. În privinţa resurselor Cubei… parcă n-ar mai fi chiar aşa. Cică s-ar găsi petrol căcălău pe acolo. Sigur, argumentul e valabil: nici Japonia nu are resurse. Dar nici nu a fost supusă unei blocade întărâtate. Dimpotrivă.
    Aş vrea să mă dau isteţ şi să îţi spun cu ce am putea înlocui capitalismul. Dar nu ştiu. Citesc doar şi eu ce propun alţii. Iar ca om cu opţiuni moderate de stânga aş fi tentat să dau un răspuns previzibil. Nu o fac.

  6. @Mordechai: Acum a intrat si Partidul in clubul uleiurilor fine. Da’ ce te faci cand se duce pretul uleiului in jos… Chiar si pentru scurta durata e cam nasol. Venezuela chitatie, Iranul chitaie… Da’ las’ ca o sa creasca din nou :D.
    Eu mi-am pus intrebarea legata cu ce inlocuim capitalismul. Teoretic cu orice ce. Practic nu stiu. Nu stiu ceva care sa mearga la modul practic si care sa genereze si paine si circ. Sunt dispus sa ascult sugestii. De stanga, de dreapta, de a treia cale, samd. Dar nu stiu care merge cu firea omului, cu contradictiile din firea umana…

  7. Aici are nea Stere o vorbă. Dacă îl întrebi cu ce îşi înlocuieşte neveasta de cincizeci de ani, el nu o să îţi răspundă ca alţii: cu două de 25. Nici ca prietenul lui, Mătreaţă: cu o maşină de spălat. Nea Stere o să îţi spună: cu una care să meargă. Nevastă-sa mişcându-se cu mare greutate din cauză de gabarit.
    La fel şi cu întrebarea ta.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...