De pe mail

Asta primesc pe mail. Cum am primit-o aşa v-o dau. Nu susţin demersul, nici nu îl descurajez. Dar vreau să ştiu ce credeţi.

„Asa cum poate ati observat in ultima saptamana, trei producatori internationali au decis sa isi inchida fabricile din Romania : Kraft Foods (producatorul ciocolatei Poiana), Coca-Cola (fabricile din Ploiesti , Oradea si Iasi ) si Colgate-Palmolive(fabrica de la Brasov ).

Intrucat aceste trei companii au considerat oportuna mutarea lor in Bulgaria/Republica Moldova si Polonia, va invit ca, in spirit de solidaritate cu romanii ce vor ramane fara loc de munca de Sarbatori, sa renuntati macar pentru o zi la a mai consuma produsele acestor companii.”

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

20 Comments

  1. Emotional, boicotul nemtilor impotriva telefoanelor Nokia, sau al romanilor impotriva produselor Kraft Foods, Coca Cola si Colgate – Palmolive este de inteles. Judecand insa in mod pragmatic, este vorba de afaceri, in care maximizarea profitului, sau in conditiile actualei crize economice incercarea de a nu trece pe pierderi, primeaza in fata unor argumente de ordin sentimental.
    Ne bucuram ca Nokia si-a relocat o capacitate de productie din Germania la Jucu, ca Ford isi deschide linii de fabricatie la Craiova, dar ne indignam cand altii iau masuri similare si se muta din tarisoara noastra pe alti coclauri, pe unde ii mana interesele economice.
    Cred ca ar fi mai corect sa judecam toate aceste miscari cu aceeasi unitate de masura, iar conducatorii nostri iubiti sa se miste mai cu talent, astfel incat sa preintampine plecarea investitorilor catre zari mai albastre. Pentru painea alba pe care o mananca, ultracompetentele noastre servicii secrete ar fi trebuit sa se prinda ce pun la cale capitalistii astia verosi si sa le sopteasca onor guvernantilor ce si cum, iar Vosganian sa-si screama stralucitoarea-i minte, de sub si mai stralucitoarea-i chelie, pentru a defeca margica fermecata buna pentru vraji de razgandeala.
    In ceea ce ma priveste, nu pot sa subscriu indemnului la abstinenta, din acelasi motiv ca si primul inscris la cuvant: eu ma dedulcesc, racoresc si despaduchez cu alt pachet de produse, pe care nu vreau sa-l indic (chestia asta trebuie pronuntata cat mai rar), ca sa nu fac reclama mascata si sa-l bag la necaz pe domnul gazdoi al elucubratiilor cu care-i fac blogul varza.

  2. Eu as sustine o actiune de gen, dar pentru a avea efect ar trebui sa existe solidaritate si foarte multi consumatori sa boicoteze produsele companiilor respective in acelasi timp. Iar eu nu cred ca mandra natiune romana poate face asta.
    Dintr-o alta perspectiva, poate daca statul nu ar percepe niste taxe aberante (cu care nu face apoi nimic in sprijinul mediului de afaceri) si nu am mai fi cunoscuti ca o tara in care legislatia se schimba la maxim 2 luni, poate ca decizia companiilor respective ar fi fost de a muta productia din Polonia si Bulgaria in Romania.

  3. Ha ha. Eu am boala pe multinationali, de la P&G de exemplu nu cumpar mai nimic. Sint in greva asta a cumparaturilor de la stapinii de sclavi de multa vreme. Probabil nu stiati ca pentru Romania sint folosite formule reduse de fabricatie, produsele au acelasi nume ca afara dar sint mult mai slabe calitativ.

    Imi amintesc de o intimplare de acum multi ani, Colgate avea fabrica si in Bucuresti si ramasesera fara colagen pentru sampon. Intra unul in birou la director…sefu’, nu mai avem colagen, ce facem? Pai ori oprim productia si aducem cu galeata din Cehia sau de aiurea, ori turnam apa. Iaca.

    Ii evit pe cit pot pe multinationali, cred ca se poate trai bine si fara borsurile lor cu sclipici.

    Aaa, si cireasa pe coliva formulei reduse pentru Europa de est am vazut-o / trait-o cu ochii mei. Ford, masina noua nouta, la rasturnare si lovit pomul…canci airbag deschis, iar una dintre centurile de siguranta s-a rupt. Treaba facuta tot la futu-i ma-sa pentru saracii din Est…

  4. Acu’, cu multinaţionalele e cum zicea unu’ Mircea, te bucuri când vin şi rămâi cu buza umflată când pleacă. Ce contează la ei e numa’ profitu’. Când e rost vin, când se subţiază pleacă. Parcă ne frecam mâinile când a plecat Nokia de la nemţi să vină la Cluj. Norocu-i că astea-s nişte făbricuţe, fără prea mare importanţă, că doar d-aia-şi permit să le mute de colo-colo. Evident, vor costuri de producţie mai mici. Aici nu intră numai salariile ci şi energia electrică, termică, transporturi… la care i-am învăţat noi pe ioropeni cum se fac profiturile…

  5. Is solidara cu romanii ramasi fara locuri de munca.
    Pe de alta parte inteleg si strategia corporatiilor.. la urma urmei businessul e business, ca sa supravietuiesti pe piata trebuie sa fii pragmatic, bineinteles cu un minim de corporate responsability. La urma urmei cand Nokia a deschis in Romania i-a dat afara pe nemti, cand Colgate a decins in Brasov o fi renuntat la potentiala alternativa dintr-o tara vestica cu un cost mai scump. Eu cred ca trebuie sa ne pregatim la mult mai multe „relocari” de genu asta. Go even more east – pare sa fie strategia de cutting costs a multor companii care inca opereaza in Romania.

    REvenind la suport…e adevarat ca am renuntat la produsele Nestle pentru ca in Africa si-au promovat laptele praf idiot ca varianta mult mai buna decat hranitul la san… Dar sa nu imi mai cumpar eventual un produs Kraft din motivul sus mentionat mi se pare usor exagerat.
    Ce ar trebui cred sa promovam este consumul si sustinerea produselor romanesti. Unde e cazul. Ca nu cred ca o sa imi cumpar pantofi Clujeana daca nu au linie cusuta bine.

  6. din pacate astea sunt rezultatele proastei conduceri a cestei tari. daca statul se chinuia un pic sa nu dea numai drepturi ci si obligatii acestor multinationale, acum nu s-ar ma fi pus problema asa. multinationalele au supt cat au putut subventiile si facilitatile ce le-au fost pus pe tava, acum ca s-au terminat…next level.

  7. Chiar crezi ca o sa se intample ceva, sau ca o sa asistam la o boicotare in masa a produselor asa cum s-a intamplat in Germania, cand Nokia s-a mutat in Romania?
    Personal cred ca o sa ramana totul la nivel de spam.

  8. Bine ! bine! De consumat nu consum aşa ceva. Da de origini pot sa pomenesc pe „mulţii naţionali”. Si pe mine nu mă poate bănuii ca am tare etnice. Când înjur o fac fără discriminare, o fac din suflet . Tule mama lor de hoţi!!!

  9. Glumesti? Doar o zi?

    Uite aici un plan de bataie:
    1. Ma mut la Kandia, renunt cu lacrimi la Milka. Si daca ma deprim prea tare apelez la Leonidas. Sau imi fac o ciocolata calda si gata.
    2. Coca-Cola oricum e rea, rea, rea. Luam suc de portocale. Sau de mere. sau de visine. Sau apa plata romaneasca.
    3. Colgate Palmolive? De acum, nici o picatura. Sensodyne e foarte bun. Sau Klorane. Sau Pearl Drops. Orice altceva.

    Daca timp de o luna nu am consuma nimic de la ipochimenii astia ahtiati dupa profituri cu doua cifre, ar simti. Piata romaneasca nu este mica.

    O luna am zis? Prea putin. Ma mai gandesc la produsele lor dupa Paste.

  10. @ all
    Răspunsul meu e simplu. Are demersul acesta sau alte demersuri de acest tip vreo importanţă? DA.
    Pentru că demonstrează că începem să gândim şi să reacţionăm. Începem nu doar să avem atitudini, dar şi să ni le exprimăm.
    A doua întrebare ar fi: are acest demers vreo eficienţă ? Iar răspunsul e :
    Nu. Sau… mai degrabă nu.
    Cum am mai spus: nicio ţară sănătoasă nu îşi poate îngădui să îşi planifice dezvoltarea bazându-se pe marile corporaţii. Dincolo de nevoia constantă de maximizare cu orice preţ a profitului, nu trebuie uitat că aceste corporaţii globale au la dispoziţie o întreagă planetă pe care să îşi întindă corturile. Aşa că dacă plouă la Feteşti vor găsi soare la Kinshasa. Iar dacă e război la Prishtina, tocmai au reuşit să instaleze un guvern marionetă la Tbilisi… aşa că nicio problemă.
    Tocmai de aceea sunt importante întreprinderile mici şi mijlocii, care pe lângă avantajul localizării au şi un set de priorităţi diferit, urmărind, pe lângă obţinerea unui profit rezonabil, menţinerea într-o zonă de stabilitate şi predictibilitate.

    Şi aş mai spune că, în acest caz, nu e vorba de solidaritate, ci de revoltă.

    P.S. Florian, vei observa că unul din comentariile tale nu a trecut. Explicaţia e simplă:
    Pe aici ne exprimăm slobod şi nu ne lăsăm sufocaţi de pudibonderie. Dar cu nişte limite. Iar atunci când sărim limitele alea… tragem fermoarul. Poţi avea simpatii sau antipatii. Aşa cum avem toţi. Şi eşti liber să ţi le exprimi. Dar atunci când vorbeşti despre nişte doamne ( indiferent care ar fi părerea ta despre ele !) e bine să nu depăşeşti anumite limite. Cel puţin aici.
    Am dat drumul mesajului în care aveai o treabă cu fundul Elenei Băsescu, deşi nici ăla nu era în regulă. Dar în celălalt era deja mult prea mult! Mult prea mult ! Şi nu are nicio legătură cu faptul că una din doamnele pomenite chiar îmi e simpatică.
    Putem ataca, critica, chiar insulta … dar există nişte limite în care e bine să ne păstrăm. Ştiu cum e când te laşi dus de verb şi condeiul nu se mai lasă uşor strunit. O păţesc şi eu. Dar hai să nu sărim, totuşi, chiar atât pârleazul.

  11. @Mordechai

    De acord cu tine. Pentru PRODUCTIE se pot muta oriunde.
    Dar au nevoie de CONSUMATORI. Greva consumatorilor este adevarata arma de dialog cu caracatitele astea globale. si noi, consumatorii, trebuie doar sa ne schimbam preferintele de consum. Doar un trimestru este suficient. Pentru caei isi socotesc veniturile si trag linie la trimestru. Eu asa mi-am propus. Imediat cum pleaca de pe piata romaneasca de productie cate o dihanie din divizia mareata, cum nu mai consum nimic de la ei. Se duc la Kinshasa cu facilitatile de productie pentru ca acolo platesc salarii mici? Sa gaseasca piata de desfacere tot acolo!

  12. @Miorlau Pufos
    nu prea ti-as da dreptate. Ford nou + viteza cca 100-110 + cap de pod impact frontal + vwGolf impact lateral, airbaguri deschise la timp si centura a tinut, altfel nu mai povesteam la ora asta, caci as fi fost ocupat sa joc table cu sf. Petru

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...