AcasăRabbi ziceEi vor pământ

Ei vor pământ

Am mai scris despre asta cu ceva timp în urmă. Julian Borger de la The Guardian are un excelent material, pe care va recomand să-l parcuregeţi. Despre o tendinţă tot mai vizibilă în ultima perioadă, pe care unii nu se sfiesc a o socoti ca fiind o nouă formă de colonialism: ţările bogate sau marile corporaţii preiau ( în proprietate sau exploatare) hălci enorme de terenuri agricole în ţările sărace.

Dacă cei bogaţi încearcă să îşi asigure astfel viitoare prosperitate ori măcar securitatea alimentară, despre soarta populaţiilor locale nu pare nimeni prea interesat. Nici măcar propriile guverne. Iar atunci când pămănturile propriei ţări nu-ţi mai aparţin, când roadele acestui pământ hrănesc pe alţii, vrăjeala cu suveranitatea chiar nu îşi mai are sensul.

Daewoo Logistics, o companie nord- coreană ( parte a unui grup de mari… succesuri!) îşi propune să preia peste un milion de hectare în Madagascar ( sub formă de arendă pe 99 de ani, foarte probabil) pentru a cultiva porumb. Şi alte 120.000 ha destinaţi cultivării de palmieri pentru ulei. Forţa de muncă va fi asigurată din sud-africani.

Grupul saudit Binladin pregăteşte o investiţie similară în Indonezia, în terenuri destinate cultivării orezului, în timp ce investitorii din emirate au preluat deja mii de hectare din Pakistan. La fel se întâmplă cu alte terenuri în Laos, Sudan, Ucraina etc. Vă pare cumva cunoscut ?

Despre impactul asupra mediului nu are absolut niciun sens să discutăm. Criza economică actuală este ocazia perfectă pentru a îngropa definitiv orice discuţie legată de mediu. Ce va urma ? La ce ne putem aştepta, atunci când foamea va ridica acele popoare împotriva străinilor care au venit să-i lipsească de sursele de hrană ? Despre terorism, desigur. Iar noile războaie vor avea probabil nu miza petrolului, ca în vremea din urmă, ci pământul. Dar, desigur, merg cu gândul prea departe. Nici criza economică, nici toate acestea nu se văd în rafturile de la hipermarket. Nici în vitrinele de la mall. Deci nu există.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. Comentarul unui cititor pe forumul revistei CAPITAL:
    Propun ca noii indici pentru masurarea bunastarii unui popor sa fie:
    1.consumul de hirtie igienica/cap locuitor
    2.numarul de sarmale distribuite la moastele Sf.Parascheva.
    Daca acesti indici vor creste sau macar vor ramine constanti suntem salvati. Inseamna ca noi continuam sa consumam in nestire fara sa ne pese de criza mondiala . Marea crapelnita continua.”

    Cititorul respectiv nu o fi chiar Rabbi ? Ca tare plina de umor e propunerea dansului !

  2. In lista de mai sus n-am vazut starea Romaniei. Care este o medie din cele enumerate. Numai ca se cultiva rapita.
    Proprietari

    Italieni
    Danezi
    Arabi

    Din ceea ce stiu eu.
    S-ar putea si altii.

  3. @ mary lou
    Chiar nu trebuie să fii vizionar pentru asta.

    @ nraducanu
    Nu-s eu. Nici sugestia nu e nouă. Da’ referirea la cantitatea de carne învelită in varză distribuită la moaştele cuvioasei sugerează că e vorba de un popor anume.

    @ geomarz
    Păi de aia întrebam dacă vă pare cunoscut. Iar pe lângă danezi, arabi, italieni mai poţi trece acolo şi alte naţii. Am mai scris despre asta şi poate o voi mai face.

    @ lol
    🙂

  4. eu zic ,ca nu pamantul va fi miza ci …papica …terorismul nu are in vedere sa puna osu la munca …ci nu te lasa pe tine sa muncesti sau chiar sa existi…ce va fi???…haiduci ,pirati,legende ,mituri,mizerie…RAZBEL…ca e prea multe guri si tre` sa dai o prasila……

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor,...

- A word from our sponsors -

De citit

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...

Locuri de poveste: Trăbulești

Într-o epocă în care interesul turiștilor pare să se îndrepte mai ales către destinații exotice, există un loc aparte de care, probabil, puțini au auzit: Trăbulești. Turiștii dornici de frumos, de peisaje încântătoare și de autentice incursiuni culturale, nu vor găsi aici nimic care i-ar putea interesa....

Post-istorie sau preistorie

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și instalarea temeinică și permanentă (părea pe  atunci!) a lumii unipolare, Fukuyama s-a grăbit să anunțe sfârșitul istoriei. Conform acestei ipoteze, navigam în apele veșnic calme ale post-istoriei. Umanitatea era ferită de acum de  sezoniere confruntări ideologice, căuutări ori rătăciri. Hegemonia americană...