Descriptio valachiae

Nefiind vredinic la firea lui, dar de aur iubitoriu si de traiu usor, den cele politicesti cata valahul a se alcatui pre dansul si ai sai. Si iaste la dansul aceasta de mirare cale de a-si randui pentru sine cashi incapatoare si juvaericale talienesti pentru tiitoarele sale si inca pentru muiarea sa legiuita. Caci daca nu l-a lasat bunul Dumnezeu cu lumina mintii si cu darul vrediniciei, i-a pus la cap gura sloboda si repede imblatoare.
Ca daca a fost becisnic la viata lui si a facut stricaciune de foc la caravelele frantuzului si pe vremea lui Voda Papuc a fost iscoada arnautilor si pre multi a afumat si a lepadat ocnei cu spurcaciunea voroavei sale, iaca inca Ciacar Voda, prin cele politicesti s-a radicat si la beilic de voda s-a asezat.
Si umbla voroava ca doara de la  tiitoarea sa, cea den sulimanuri codalba, isi face samaluire si dansa ii iaste si vornic si divan. Si afara de dansa pre nime nu are la suflet, afara de sine. Si pe toti pizmuieste si ura grea poarta, afar de Veliboc paharnicul care-i e credincios poslusnic. Ca daca n-are glagore, Veliboc paharnicul, iaste dansul dulce la voroava si precum nerod e, tot asa e drept a spune ca iaste smernic si tare blagocestiv.
Iara in vremea lui Ciacar Voda s-a facut mare tulburare tarii si stricaciune cu megiesii toti afara de Sultanul de la Stambul, care mai putincios dintre toate gazele era. Si ca sa nu-i faca vatamare, ori sa-i sminteasca ciolovecul devla de pre umeri, rapide i-a facut Ciacar Voda inchinare lui Sultan Bushoglu si bir in aur si copii i-a trimis ca pre dansul sa-l imbuneze si sa-i pazasca lui scaunul pentru care mult se trudise si pre multi belise.
Caci asa umbla stiinta cea politiceasca in neamul valahilor. Unde nu truda si chibzuiala umplu camarile cu bucate si lazile cu aur, ci slobozenia limbii si naravurile cele hade. Caci la cele politicesti nu este valahul ca frantuzul subtire si evghenicos, nici ca neamtul cumpanit si cu temei, nici nesovaitor ca muscalul ori hiclean precum chitaiul. Ci repede repezitoriu de sudalma catre cei marunti si mieros si maglisitor catre cel puternic.
Iara in vremea lui Ciacar Voda, mare balamuc s-a facut den tara si tot zavera si furaciune s-au pus pe bietul ruman. Si mult norod si-au lapadat casa si rostul si au plecat in bejanie in tara talianului si a iberului ca sa se ajunga si sa se scape de napasta. Si au ramas voda cel de ghimii parjolitoriu si au facut jaf si stricaciune, si au pus biruri noi zicand norodului ca la caladaramuri noi iaste cu trebuinta, si au trimes feciorii oamenilor la rezbel si toate erau valmasag si tara brambura. Si de toate acestea sila s-au facut napisalnicului si de slova s-au lepadat. Si au prins naravul stricator al betiei, intocmai ca pe vladica cel ciacar.